Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


Interviuri, opinii, comentarii - Departamentul Cultural 2015

Literatura din Basarabia, Portret de Grup

1 martie 2015| Autor: Dr. Ioana CIODARU-CEAUŞESCU

Este incontestabil faptul că un scriitor îşi dobândeşte aprecierea şi renumele în limba în care scrie, însă, la fel de importantă este şi recunoaşterea sa în alte literaturi. A depăşi graniţele propriei ţări, a  câştiga o atenţie universală sunt fără îndoială năzuinţe la care aspiră orice scriitor. Datorită traducerilor, creaţia literară ajunge în foarte multe ţări, ceea ce-i conferă scriitorului recunoaşterea internaţională, premii şi aprecieri în reviste literare din străinătate. Şi în cazul de faţă, graţie traducerii în limba franceză a acestei antologii de proză contemporană ‒ Nouvelles de Moldavie (Édition Non Lieu, Paris, 2013) ‒ literatura română din Republica Moldova poate fi descoperită de un public mult mai larg care nu are posibilitatea unui contact direct cu opere ale acestei literaturi, literatură ce astfel ar ramâne constrânsă în frontierele sale lingvistice. Proza basarabeană reuşeşte, aşadar, să se răspândească într-un spaţiu cultural mult mai vast decât teritoriul lingvistic autohton, mai precis în universul cultural francez. Este modalitatea esenţială  prin care cititorii de limbă franceză îşi pot forma o opinie  privind fenomenul literar din Basarabia şi câţiva dintre cei mai reprezentativi scriitori ai acestui spaţiu cultural şi lingvistic. În fond, traducerea este un schimb cultural reciproc, o modalitate prin care cele două culturi se îmbogăţesc una pe cealaltă, un schimb literar ce consolidează  conştiinţele celor două culturi. Volumul cuprinde scrieri semnate de Aureliu Busuioc, Vladimir Beşleagă, Lucreţia Bârlădeanu, Zina Cenuşă, Vitalie Ciobanu, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu, Ioan Mânăscurtă, Anatol Moraru, Claudia Partole, Mihai Ştefan Poiată, Mihaela Perciun, Nicolae Rusu, Nicolae Spătaru, Emanuela Sprânceană, Vlad Zbârciog. Literatura română din stânga Prutului dialoghează în acest mod cu alte culturi, mizând spre o deschidere şi o pătrundere în spaţiul cultural comun, acesta fiind în fond o oportunitate de reconsiderare a literaturii basarabene, prin apartenenţa la cultura universală. Doamna Lucreţia Bârlădeanu, căreia i se datorează selecţia textelor, prezentarea fiecărui scriitor cu note biografice, dar mai mult decât atât iniţiativa şi mertitul apariţiei  acestei cărţi, a avut amabilitatea de a-mi răspunde câtorva curiozităţi.

Cum s-a născut ideea sau care a fost întâmplarea ce a provocat apariţia acestei  antologii de proză basarabeană?

Lucreţia Bârlădeanu: Nimic altceva decât scopul pe care-l urmăreşte orice altă selecţie de texte dintr-o  literatură periferică, interesată de a răzbate într-o limbă de circulaţie universală. Iar în cazul de faţă - în plus – în una purtătoare şi de o mare cultură şi civilizaţie. Se pare că orice scriitor nutreşte, chiar dacă foarte bine camuflată, speranţa de a-şi vedea opera editată în limba lui Hugo. Desigur unor sceptici gestul - care vine de pe partea stângă a Prutului către Paris - li s-ar putea părea o aberaţie. Şi poate că au dreptate. Parte a unei ţări, transformată într-un poligon de ambiţiile dominatoare ale unui imperiu străin, care nu doreşte nici în ruptul capului să piară, continuând să experimenteze de secole rezistenţa identitară a unui neam (din păcate nu şi fără concursul interior) poate rodi în plan artistic ceva demn de semnalat? Rămâne de văzut. Cei invitaţi la lectură îşi vor face fireşte o opinie în această privinţă. Noi însă am dorit să comunicăm prin această Antologie şi faptul (dacă nu am reuşit mai multe) că cei care trăiesc şi scriu literatură română în Basarabia au destulă sensibilitate estetică şi o certă vocaţie europeană. Şi sper să se înţeleagă şi de ce revendicăm atât de sârguincios acest deziderat. 

Care este nota specifică ce îi caracterizează pe scriitorii basarabeni, din punctul dvs. de vedere?

LB: Dacă literatura din Moldova este de aceeaşi marcă sau puţin altfel decât cea care se poartă în  România? Să nu panicăm dacă s-ar putea sesiza unele diferenţe. Un bun coleg al meu, Vitalie Ciobanu, prezent şi el în Antologie, spunea undeva, că noi, cei din Basarabia,  trebuie să modificăm puţin celebra fraza a lui Eminescu – Suntem români şi punctum, prin Suntem români şi încă ceva în plus. Perfectă constatare! Experiența istorică pe care am trăit-o, alta decât fraţii noştri din ţară, nu a putut să nu-şi lase amprenta şi asupra esteticului. Da, vom constata în unele textele selectate pentru Nouvelles de Moldavie o tematică specifică locului  şi implicit ilustrarea ei cu o recuzită propice spaţiului respectiv. Fenomen perfect normal pentru o literatură ce se vrea diversă şi variată. Şi asta cu atât mai elocvent cu cât prozele semnate de scriitorii prezenţi în Antologie sunt de provenință foarte diferită sub aspectul conceperii cronologice, dar şi al elaborării stilurilor şi modelelor literare din cele mai diverse. Astfel, prozatorii selectaţi în volum - Aureliu Busuioc şi Vladimir Beşleagă - poate şi cei mai valoroşi - au trecut pragul vârstei octogenare, iar cei mai tineri sunt născuţi abia în deceniul opt al secolului  trecut.  

Cât de important a fost faptul că a apărut traducerea în limba franceză a acestor creaţii literare?  A fost o lansare în Franţa? Dar în Republica Moldova?

LB: Mă întrebaţi de ce am ţinut cu tot dinadinsul să apară această carte în franceză. Printre alte strategii, de care am pomenit deja, a fost şi o mişcare tactică prielnică momentului. În 2013, cum bine ştiţi, Literatura  Română  a fost invitata de Onoare a Salonului de Carte de la Paris. Să trecem peste scandalul atât de colorat care a marcat evenimentul. Am considerat o oportunitate ca literatura română din Basarabia să poată fi prezentă şi ea la acest forum cultural. Adevărat că ICR a finanţat, alături de alţi autori români, traducerea şi editarea în franceză şi a cărţii unui prozator din Republica Moldova. Dar nu ştiu cum s-a făcut că  alegerea a căzut pe unul care este foarte ataşat de tradiţia rusească, propovăduiește Crăciunul pe rit vechi şi critică dur eforturile de integrare în cadrul Uniunii Europene. Iar surpriza cea mare e că mai recent este şi remunerat de aceiaşi instituție pentru acest efort! Să nu înţelegeţi cumva că mă opun unei diversităţi de opinii şi idei. Dar  pare paradoxală totuşi slăbiciunea ce vine dinspre România pentru nostalgicii URSS-ului de peste Prut. Mai ales în contextul geopolitic în care suntem antrenaţi. Nu găsiţi? Apropó, am reuşit să înfăptuim traducerea şi editarea cărţii Nouvelles de Moldavie (apărută sub auspiciile Editurii Non Lieu) graţie efortului doamnei Florica şi a domnului Jean-Louis Courriol, care sunt nişte prieteni adevăraţi ai literaturii române în Franţa, fapt pentru care ţinem să le mulţumim şi cu această ocazie. Ne-am bucurat de prezenţa lor la prezentarea Antologiei la Chişinău, dar şi la Paris. Sperăm că mai ales acum, când editorul francez ne-a propus să elaborăm ediţia a doua a cărţii, revăzută şi completată cu texte ale reprezentanţilor minorităţilor naţionale ce locuiesc pe teritoriul Moldovei, vom reuşi să organizăm împreună o serie de lansări în Franţa, ce ar putea constitui şi un lobby pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

Consideraţi binevenită şi importantă apariţia Antologiei în limba franceză?

LB: Da, bineînţeles. Ca urmare a acestei întâmplări, scriitorului Iulian Ciocan i s-a făcut o ofertă din partea Editurii pariziene Belleville pentru a publica acolo unul din  romanele sale. Am certitudinea că practica va continua şi în cazul altor scriitori. E puţin? Să nu uităm că piaţa franceză abundă de producţie literară de pretutindeni, dar păstrează şi capacitatea de a rămâne mereu curioasă.  Ar fi minunat să avem cu ce surprinde.

Vă mulţumesc!