Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


Căderea unei lumi: Rusia Romanovilor

Interesele strategice ale României și ale Rusiei în bazinul Mării Negre

NATO cu ochii pe Ucraina, Siria și Georgia

25 martie 2015

Idealul Reîntregirii, un obiectiv strategic

În cursul zilei de 25 martie 2015, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a aniversat 25 de existență consacrați luptei pentru reîntregirea neamului și a țării. Cu ocazia ceremoniei care a avut loc la Palatul Parlamentului, sala Avram Iancu, preşedintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, a dat citire unei Declarații intitulată Idealul Reîntregirii, un obiectiv strategic scump tuturor românilor. Declarația reflectă poziția comună a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și a AESGS „Gheorghe I. Brătianu” cu privire la necesitatea reîntregirii țării și a neamului românesc.

 Idealul Reîntregirii, un obiectiv strategic scump tuturor românilor

Aniversarea celor 25 de ani de existență ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina ne bucură pentru faptul că lupta pentru reîntregirea neamului și a țării nu s-a pierdut în vâltoarea vremurilor, a tranziției către un viitor marcat de revenirea la valorile democratice, însă ne întristează faptul că idealul reîntregirii nu a putut fi împlinit pe de-a întregul. În contextul evoluțiilor evenimentelor din spațiul ex-sovietic, clasa politică românească din dreapta Prutului, de după 22 decembrie 1989, poate fi acuzată de o lipsă de viziune strategică în ceea ce priveşte viitorul politic al spaţiului dintre Prut şi Nistru, având în vedere faptul că exista o educaţie istorică precară și o lipsă de informare asupra realităţilor, fără a mai vorbi despre decizii politico-strategice controversate, din anii '90, aflate în legătură cu lipsa unei „strategii răsăritene” a României. Această „strategie răsăriteană” nu a existat înainte de 1989 şi, cu atât mai puţin, după.

Recunoaşterea existenţei „unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop” ce reprezenta „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, după cum se menţiona în Declaraţia Guvernului României de recunoaştere a independenţei Republicii Moldova din 27 august 1991, nu a putut genera un consens naţional şi o strategie adecvată menită a înlătura nedreptăţile ISTORIEI. S-au făcut multe pentru apropierea sufletească, culturală, şi parţial economică, dintre cei aflaţi pe ambele maluri ale Prutului, însă au existat şi multe reproşuri, mai mult sau mai puţin întemeiate. Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a fost implicată din plin în acest teribil efort de a susține și oferi conținut idealului reîntregirii.

În contextul apropierii clipei în care se vor aniversa 100 de ani de la Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice Gheorghe I. Brătianu” susțin necesitatea existenței unei strategii coerente a României faţă de românii din spaţiul ex-sovietic şi minorităţile etnice aflate în spaţiul dintre Prut şi Nistru, precum şi inserarea în preambulul unei noi și viitoare Constituții a României, dacă nu chiar a celei prezente, a unui text care să prevadă obligația morală pentru poporul român, pentru elitele sale politice conducătoare, de a nu renunța la idealul reîntregirii țării, respectiv inserarea următorului text: „Întregul popor român este mandatat să înfăptuiască prin liberă autodeterminare, precum și în temeiul principiilor Actului Final al CSCE de la Helsinki din 1975 și ale dreptului internațional, reîntregirea României și afirmarea acesteia ca un membru egal în drepturi într-o Europă unită”.

În contextul evoluției evenimentelor politico-diplomatice din Republica Moldova și din spațiul CSI, precum și al eforturilor UE de extindere a spațiului de securitate și prosperitate de la frontierele sale, se impune ca relația bilaterală dintre România și Republica Moldova să se bucure de o atenție specială, sporită, din partea instituțiilor administrației publice centrale și a factorilor de decizie politico-militară de la București. Acordarea unei atenții aparte acestei relații bilaterale, atât din punct de vedere politic cât și administrativ, impune necesitatea organizării unei/unor formule instituționale care să gestioneze acest proces complex dintre România și Republica Moldova, precum fostul Oficiu pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova (OGRRM) din cadrul Cancelariei Primului-Ministru (din perioada 2001 - 2009), dacă nu chiar reînființarea OGRRM, pentru a se putea gestiona relația dintre România și Republica Moldova la cote valorice ridicate și a se da, astfel, un semnal politico-diplomatic extrem de puternic către UE, NATO, CSI, Federația Rusă și nu numai, referitor la interesele strategice ale României în spațiul dintre Prut și Nistru, precum și la afirmarea dorinței statului român de a deveni vectorul intereselor strategice ale UE și NATO în spațiul geopolitic ex-sovietic.

Sprijinirea de către România a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, implicarea în proiectele ce vizează asigurarea securităţii energetice a RM, precum şi sprijinul economic şi politic în relaţia cu centrele de putere geopolitice din spaţiul ex-sovietic nu ar trebui să împieteze asupra necesităţii păstrării, în suflete şi în conştiinţă, şi afirmării idealului reîntregirii spaţiului de pe ambele maluri ale Prutului, chiar şi într-o Europa unită. Acest ideal trebuie să rămână scump sufletului fiecărui român indiferent de vremurile istorice pe care le traversăm. Totodată, făcând referire la strigătul de durere a românului Toma Jalbă din Transnistria, la 21 octombrie 1917, „Fraţilor nu ne lăsaţi, nu ne uitaţi!”, suntem obligaţi de ISTORIE, de adevărurile existenţei noastre istorice zbuciumate, să ne gândim şi la ei, românii din spaţiul transnistrean, din Nordul Bucovinei și Ținutul Herței, să înţelegem ce şi cum se întâmplă şi să acţionăm pentru apărarea identităţii lor naţionale, pentru respectarea drepturilor lor cetăţeneşti şi umane.