Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


17 aprilie 2015

Dezbatere „Historia“: România, ţintă prioritară pentru rachetele nucleare ale Rusiei. Unde se va ajunge?


Dezbatere „Historia“: România, ţintă prioritară pentru rachetele nucleare ale Rusiei. Unde se va ajunge?

Citeste mai mult: adev.ro/nmxyhk

Recentele declarații ale înalților reprezentanți politico-militari ai Federației Ruse privind poziționarea rachetelor nucleare rusești împotriva spațiului românesc a reprezentat subiectul dezbaterii inițiată de către jurnalistul Ion M. Ioniță în cadrul unei noi emisiuni-dezbateri a redacției HISTORIA. Președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, a fost unul dintre invitații emisiunii, alături de istoricul Ciprian PLĂIAȘU (a se vedea: http://adevarul.ro/cultura/istorie/dezbatere-historia-romania-tinta-prioritara-rachetele-nucleare-rusiei-ajunge--1_5530ae87cfbe376e35378a7f/index.html). 

„Declaraţia lui Vasili Gherasimov (șeful Statului Major General al Armatei Ruse – n. n.) este mai mult decât îngrijorătoare, însă mai multe probleme ridică declaraţia politologului Gheorghi Arbatov: că există o linie roşie peste care nu se mai poate trece, că nimeni nu poate garanta că în spaţiul răsăritean, în următorul interval de timp, lucrurile nu se vor îndrepta spre un război cald în adevăratul sens al cuvântului. Toţi avem sentimentul că, dincolo de retorică, nimeni nu va trimite în aer o rachetă nucleară tactică sau strategică, pentru că toţi, inclusiv cei care apasă pe buton (dacă nu sunt complet nebuni) au sentimentul şi convingerea că va fi începutul unui sfârşit al lumii. Dincolo de retorică, ce ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult este această escaladare a conflictului şi faptul că s-a ajuns pe buza prăpastiei: există această linie roşie care, în opinia mea, înseamnă neadmiterea cu niciun preţ a spaţiului ucrainean într-o viitoare structură de securitate euroatlantică”, a declarat președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” cu referire la declarațiile șefului Statului Major General rus.

Referindu-se la comportamentul Federației Ruse în arena relațiilor internaționale, după martie 2014, președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” a menționat: „Rusia este o mare necunoscută şi întrebarea care se naște este: cât de mult o poţi cunoaşte ca să poţi prevede anumite chestiuni? Noi suntem într-un spaţiu de interes strategic pentru toată lumea. Geografia ne este favorabilă şi defavorabilă, bogăţiile solului şi ale subsolului ne ajută sau nu ne ajută?! În aceste momente, marea teamă şi marile discuţii din spaţiul public sunt legate de acest pericol de ocupare militară a României de către armata rusă. Eu nu cred că există aşa ceva şi cei de la Moscova nu s-au gândit că trebuie să ocupe militar România! Cred că rușii nici nu au nevoie de asta! Dar se naşte o mare întrebare: avem capacitatea ca acest organism militar, ca instrument de putere al statului român, să fie eficient şi funcţional? Dincolo de apartenenţa la o alianţă de securitate, precum NATO, avem nevoie noi înşine să facem ceva pentru că şi acolo, în NATO, lucrurile sunt destul de clare. Prima bătălie de apărare se dă de către ţara care este în situaţie limită, după aceea vin forţele aliate. Noi descoperim după 25 de ani că am făcut reforma armatei, a serviciilor secrete şi n-avem instrumente de putere, că avem o armată care are un efectiv de 40.000 de oameni trecuţi prin teatrele de operaţii, dar tehnica de luptă este aproape inexistentă. Avem nişte mici succese, gen tancuri româneşti care i-au speriat pe americani acum câteva săptămâni într-un poligon din Germania. Adică au fost încântaţi americanii că acel pluton de tancuri româneşti şi-a făcut datoria, a câştigat exerciţiile. Nu avem în aceste momente aviaţie! Puterea navală a României trebuie întărită! Nu două fregate care se plimbă şi care nu sunt în regulă în ceea ce priveşte ideea de fregată care trebuie să ducă o luptă! Se naşte această mare discuţie care încă nu este pe piaţa ideilor din România: ce trebuie să întărim? Organismul militar în esenţă, cu 2% din PIB, să întărim anumite componente militare, să pregătim rezerviştii care sunt aproape inexistenţi la capitolul pregătire? Este nevoie să înţelegi că nu putem însemna ceva, decât dacă faci ceva pentru tine, ca ţară. Atunci poţi sta la masa discuţiilor!”.

În ceea ce privește reacția NATO și rolul Ucrainei în evoluția raporturilor dintre Vest și Est, președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” a ținut să precizeze: „NATO a reacţionat cu puţină întârziere, dar a reacţionat. În aceste momente, multele exerciţii militare care se desfăşoară sunt un semnal clar pentru opinia publică şi pentru Federaţia Rusă că NATO vrea să-şi ia în serios angajamentele. Totodată, aici începe marea discuţie: în momentul în care Ucraina a fost ajutată să meargă într-o anumită direcţie politică și de securitate, Rusia a reacţionat. Dispozitivul militar strategic rus s-a instalat în poziţii de apărare şi de luptă, după care NATO a reacţionat şi vedem că se instalează şi un dispozitiv strategic NATO la frontierele Rusiei, care deja pune în dificultate mai mult decât trebuie pe toată lumea şi suntem ca în epoca confruntărilor Războiului Rece: suntem în Berlin şi avem, pe de o parte, tancurile americane, şi de altă parte tancurile ruseşti. În aceste momente trebuie să se detensioneze situaţia. De aici începe o lungă negociere politico-diplomatică. Gheorghi Arbatov explică foarte clar că este posibil, în cazul în care forţele separatiste au insuccese, ca trupele ruse să intre direct în luptă. Încercaţi să vă imaginaţi ce ar însemna ca armata rusă să intre direct, fără menajamente, în luptă în spaţiul ucrainean! Atunci va fi cel mai greu moment în care NATO va trebui să decidă ce face. Atunci înseamnă că vor trebui să intre în luptă Statele Unite ale Americii sub steag american, nu sub steag NATO. Şi noi ce suntem? Baza de concentrare pentru trupele americane, locul pe care se face concentrarea de trupe, de pe care se pleacă la defensivă sau ofensivă pe ambele linii strategice. De pe Aeroportul militar de la Kogălniceanu, aviaţia americană poate fi în spaţiul aerian al Caucazului până în 10 minute maxim! Ştiţi ce înseamnă asta? Că o forţă aeriană americană sau NATO poate veni în sprijinul unor insurgenţi din Caucaz, din zona Donbasului. Am înţeles că se negociază în secret pe linia serviciilor secrete americane-ruse. Probabil, dar se negociază un echilibru foarte fragil. Pentru că este acea linie roşie care înseamnă că orice avans al SUA şi al NATO mai mult de acest spaţiu ucrainean duce la reconsiderarea strategiei. Iar noi suntem prinşi nepregătiţi, din păcate!”