Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


20 mai 2015

Riga - 2015, summit-ul marilor așteptări


În contextul desfășurării unui nou summit al Parteneriatului Estic, în perioada 21 - 22 mai a.c., la Riga, capitala Letoniei, preşedintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, a oferit un interviu pentru site-ul International Relations Report (www.ir-report.ro), specializat în analize, comentarii și interviuri referitoare la evoluția relațiilor internaționale.

Ultimul summit al Parteneriatului Estic a avut loc pe 28-29 noiembrie 2013 în Vilnius, Lituania. Anul acesta, pe 21-22 mai, gazda întâlnirii la nivel înalt a Parteneriatului va fi oraşul Riga, capitala Letoniei. Credeţi că raţiunile care stau la baza alegerii locurilor sunt simple opţiuni practice sau au şi o valoare simbolică?

În contextul evoluțiilor din spațiul ucrainean, al tensionării relațiilor dintre NATO, UE, SUA și Federația Rusă, alegerea capitalei Letoniei capătă o semnificație sporită. Pe de altă parte, alegerea ar fi putut semnifica, în etapa inițială, un semnal în ce privește nevoia de curaj politic, de determinare, de opțiune în ce privește calea de urmat, Letonia fiind un exemplu în acest sens. Pe măsură ce raporturile dintre principalele centre de putere ale lumii se schimbă, respectiv relația dintre lumea euro-atlantică și cea rusească, Riga, precum și cele ce se vor petrece la acest nou summit al Parteneriatului Estic, capătă o semnificație politică și geopolitică aparte, naște speranțe și emoții.

La Vilnius, Consiliul European a stabilit ca prioritate consolidarea instituţiilor democratice în statele membre ale PE. În ce măsură s-a concretizat această prioritate în Ucraina, în Republica Moldova, în Belarus?

Procesul de consolidare a instituțiilor democratice în cele trei țări se află într-o etapă extrem de proastă. Ucraina trece prin chinurile unui război, dacă nu încă civil, cel puțin aducător de instabilitate, de regres în evoluțiile democratice așteptate în ce privește guvernarea de la Kiev. Aflată sub spectrul războiului și a destrămării, Ucraina nu reprezintă o reușită în ce privește consolidarea instituțiilor democratice. Republica Moldova se confruntă cu un val de demonstrații ale populației nemulțumită de accentuarea corupției, de lipsa unei perspective certe în ce privește aderarea la UE, de faptul că elita politică a Republicii Moldova pare să frâneze consolidarea instituțiilor democratice și drumul spre VEST. Belarusul nu este un model de democrație, în pofida retoricii oficiale, iar participarea sa la procesele de integrare economică și politică din spațiul eurasiatic relevă, destul de clar, drumul pe care elita politică locală dorește să-l urmeze, în măsura în care nu reușește să balanseze, totuși, între Vest și Est. Se poate spune că multe dintre așteptările de după Vilnius nu s-au împlinit. Se fac eforturi, însă ele par inconsistente.

Care sunt progresele înregistrate în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi statele din Parteneriatul Estic, în special Ucraina, Republica Moldova, Belarus de la summit-ul din 2013 şi până în prezent?

Pe 27 iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, acesta fiind ratificat de Parlamentul RM pe 2 iulie 2014, iar de Parlamentul European pe 13 noiembrie 2014. Este unul dintre marile succese ale Parteneriatului Estic, dacă ne raportăm la faptul că Ucraina l-a semnat după ce au izbucnit o serie de tulburări soldate cu fuga președintelui Ianukovici, cu morții și răniții „Maidanului” de la Kiev, urmată de izbucnirea violențelor din Estul Ucrainei. După cum cunoașteți, Acordul de Asociere RM-UE stabileşte un nou cadru juridic pentru avansarea relaţiilor dintre RM şi UE spre o treaptă calitativ superioară, cea a asocierii politice şi integrării economice cu UE. Din păcate, în clipa de față, cetățenii Republicii Moldova sunt în stradă ca urmare a scandalului devalizării băncilor de stat, a faptului că PCRM-ul lui Voronin se dovedește a fi pietricica care blochează, prin posibilitatea șantajării Guvernului Gaburici, drumul spre o reformă completă a instituțiilor statului, spre accentuarea procesului de integrarea economică în spațiul UE. Anularea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova care vor să călătorească în spațiul UE, precum și sprijinul consistent oferit de UE pentru micii întreprinzători ai RM, au întărit convingerea că, totuși, drumul spre UE este mai bun decât cel spre Uniunea Economică Eurasiatică. Există convingerea în rândul opiniei publice că în Republica Moldova reformele s-au împotmolit din cauza lipsei de voinţă politică, incapacităţii administrative şi corupţiei. O serie de fapte de țin de criminalitatea organizată, respectiv spălarea cu complicitatea unor judecători din Republica Moldova a sumei fde 20 miliarde dolari aparţinând unor entităţi ruse, sau devalizarea Băncii de Economii şi a altor două bănci, prejudiciul fiind estimat la cel puţin un miliard de euro, au bulversat pe oficialii UE. Totodată, trebuie să menționez faptul că dacă Republica Moldova ar primi o pespectivă europeană, garanţia că va deveni ţară candidată pentru aderarea la UE, atunci parcursul european ar deveni cu adevărat ireversibil iar reformele ar căpăta un nou impuls. Se poate observa că, la Chișinău, presa se bucură de mari libertăți în contextul regional, deși rămân se nasc multe întrebări în legătură cu concentrarea unei părți din media și cu identitatea proprietarilor. În cursul anului 2014, Republica Moldova a primit 131 de milioane euro în cadrul programului Vecinătății, iar pentru perioada 2014-2017 va mai primi cu totul 410 milioane. Republica Moldova a fost considerată ca fiind un jucător de succes în acest Parteneriat Estic și există o mare așteptare, atât în cancelariile diplomatice, cât și în rândul cetățenilor Republicii Moldova, ca acest succes să fie dublat de eforturi consistente pentru democratizare, pentru o integrare deplină în spațiul valorilor euro-atlantice. În ceea ce privește Ucraina, războiul intern îngreunează procesul de reformă constituțională, politică, precum și lupta împotriva corupției și reformarea justiției. Belarusul rămâne un spațiu politic atașat mai mult unor valori tradiționale decât unor perspctive euro-atlantice.

Care credeţi că sunt principalele trei provocări cărora trebuie să le facă faţă în viitor relaţiile UE cu partenerii Ucraina, Republica Moldova, Belarus?

Războiul din estul Ucrainei și imposibilitatea unor compromisuri între elita politică de la Kiev pro-occidentală și cea pro-rusă, chestiunea transnistreană și corupția clasei politice de la Chișinău, precum și duplicitățile Minskului.

Cum credeţi că priveşte Rusia spre Riga pe 21-22 mai a. c.?


Federația Rusă a revenit în forță în arena relațiilor internaționale după anexarea Crimeii, în martie 2014, astfel încât pot spune că Summit-ul de la Riga va fi un indicator în ce privește voința UE de-a continua să promoveze setul său de valori pentru fostele state ex-sovietice. Trebuie menționat faptul că liderii politico-militari de la Moscova consideră acest spațiu al statelor membre ale Parteneriatului Estic ca fiind de mare interes strategic, astfel încât orice decizie strategică va impune o nouă mișcare a Kremlinului pe tabla de șah a geopoliticii mondiale. Totodată, deciziile care se vor lua la Riga vor impune un nou mod de abordare a relațiilor dintre UE și Federația Rusă. Se află în curs de desfășurare un dialog diplomatic UE – Federația Rusă cu privire la implicațiile economice ale Acordului de Asociere al Ucrainei, cu precădere, și nu numai, având drept obiectiv strategic impactul acestuia asupra firmelor rusești și-a activității acestora.

În draftul declaraţiei adoptate în urma summit-ului de la Vilnius se precizează faptul că ,,Uniunea Europeană rămâne devotată sprijinirii suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritorialea a tuturor partenerilor.” Cum comentaţi dosarul Crimeea în acest context?

Realipirea Peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă oferă un avantaj strategic în reorganizarea defensivei ruse în spaţiul geopolitic al Mării Negre, în condițiile în care această zonă geografică este considerată a fi portavionul Mării Negre. Cine stăpâneşte Crimeea poate stăpâni Marea Neagră. Pierderea Peninsulei Crimeea de către Ucraina, dincolo de aspectul de natură juridică şi emoţională, contribuie la diminuarea importanţei strategice a statului ucrainean în zona Mării Negre, anularea pericolului generat de flota ucraineană din Marea Neagră, mai ales într-o perspectivă de integrare euro-atlantică, precum şi controlul strategic al Federaţiei Ruse asupra evoluţiilor geopolitice ale Republicii Moldova, Ucrainei, Turciei şi a celor din zona Orientului Mijlociu. Faptul că se vorbește pe un ton din ce în ce mai discret, în anumite cancelarii occidentale, despre anexarea Peninsulei Crimeea ar trebui să ne dea de gândit, însă nutrim speranța că nu vom asista, în timp, la o revenire la diplomația sferelor de influență în ceea ce-i privește pe actorii majori ai scenei relațiilor internaționale.

Dar în ceea ce priveşte dosarul noii configuraţii politice din Republica Moldova, cum credeţi că trebuie sa fie acesta ,,lucrat” în cadrul Parteneriatului?

Noua configurație politică de la Chișinău trebuie să fie atent monitorizată de către oficialii și organismele UE pentru ca Republica Moldova să nu se abată de la cele înscrise în Acordul de Asociere și de Liber Schimb cu UE, astfel încât procesul de integrare europeană să se accentueze, reforma justiției și a procuraturii să se finalizeze în beneficiul cetățeanului și al principiilor statului de drept. Reintegrarea economică, nu numai politică, a spațiului de dincolo de Nistru, respectiv Transnistria, va ocupa agenda diplomatică a Chișinăului și a UE, mai ales în perspectiva sfârșitului de an 2015 când expiră facilitățile acordate la export în UE pentru agenții economici din Transnistria. Prezența în stradă a unui număr foarte mare de cetățeni moldoveni care scandează pentru accentuarea procesului de integrare europeană, reprezintă un fapt extrem de important și de luat în calcul în pofida sondajelor de opinie pesimiste vis-à-vis de integrarea în UE.

Calitatea de membru a Belarusului a fost încă de la constituirea Parteneriatului, din 2009, înconjurată de controverse, pe fondul apropierii acestui stat de Rusia. Între timp au fost depăşite aceste obstacole (amintim aici şi absenţa preşedintelui belarus Lukashenko de la ceremoniile din 9 mai a. c. de la Moscova)?

În pofida absenței președintelui Belarusului de la ceremoniile din Piața Roșie, de pe 9 mai 2015, cred că nu au fost depășite cu totul obstacolele în ceea ce privește o democratizare deplină a societății belaruse. Prezența Belarusului în Uniunea Economică Eurasiatică, precum și această pendulare între Est și Vest, nu ne oferă speranțe în ce privește implementarea valorilor euro-atlatice în spațiul Belarus.

În concluziile Consiliului European din 19-20 martie 2015  se notează faptul că: ,,UE este deplin angajată față de Parteneriatul Estic. Aceasta va consolida, în mod diferențiat, relațiile cu fiecare dintre cei șase parteneri ai săi.” Care consideraţi că ar trebui să fie parametrii aceastei ,,consolidări diferenţiate” a relaţiilor cu fiecare dintre ţările din Parteneriat despre care am vorbit (Ucraina, Republica Moldova şi Belarus)?

Consolidarea diferențiată a relațiilor dintre UE și cei trei parteneri invocați, Ucraina, Republica Moldova şi Belarus, va trebui să țină cont de progresle făcute în implementarea reformelor politice, economice și constituționale și a valorilor UE, a respectării principiilor statului de drept și a consolidării acestuia, precum și a specificului situației existentă în acest moment: separatismul din estul Ucrainei, conflictul transnistrean, relația Minsk – Moscova.

Declaraţia comună a Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din 2013 s-a intitulat ,,Eastern Partnership: the way ahead”. Ce denumire consideraţi că ar trebui să stea în fruntea declaraţiei care va fi formulată în urma Summit-ului de la Riga 21-22 mai (a. c.)?

Cred că se poate menține această sintagmă, ,,Eastern Partnership: the way ahead, deoarece nu sunt alte alternative viabile pentru un spațiu geografic ai cărui locuitori se simt solidari cu valorile spațiului euro-atlantic.

 A consemnat Mihaela SIMINA - editor coordonator ir-report.ro