Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


Căderea unei lumi: Rusia Romanovilor

Interesele strategice ale României și ale Rusiei în bazinul Mării Negre

NATO cu ochii pe Ucraina, Siria și Georgia

21 mai 2015

Marea Neagră – Geopolitică și Strategie la început de secol XXI

Manevrele militare navale ale NATO și ale Federației Ruse în Marea Neagră, precum și cele terestre ale armatei ruse din diferite zone ale Federației Ruse, cu precădere din zona sudică, desfășurate în primăvara anului 2015, au relevat o importanță crescută a arealului Mării Negre în strategia Alianței Nord-Atlantice și a Federației Ruse.

Rolul şi locul Mării Negre în actualul context geopolitic şi strategic din spaţiul ex-sovietic, aflat într-o reconfigurare permanentă, a reprezentat subiectul unei conferințe organizată de către Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” și Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate, în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, în cursul serii de 20 mai a. c., la Clubul Ţăranului Român. Moderatorii dezbaterii au fost dr. Constantin CORNEANU, preşedintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” şi avocat dr. Mihai NICOLAE, directorul Institutului Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate. Partenerul media al organizatorilor a fost Agenția România Breaking News.

În cuvântul de deschidere al conferinței, directorul Institutului Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate, avocatul dr. Mihai Nicolae a ținut să precizeze cu referire la motivația nașterii unei astfel de reuniuni: „Prima întrebare: de ce este nevoie într-o zi frumoasă de mai să vorbim despre Marea Neagră? O întrebare legitimă cumva, pentru că în viețile noastre de zi cu zi nu intră preocuparea pentru Marea Neagră. În același timp poziția geografică a țării noatre ne arată că ne aflăm într-un «cartier de cuțitari»,  în care se întâmplă fel de fel de lucruri teribile și unde tot timpul trebuie să fi atent la ceea ce este în jurul tău. Nimic nu s-a schimbat, de pe vremea cimerienilor, ceea ce înseamnă vreo 4.000 de ani. Dacă ne uităm numai la denumirile pe care le-a purtat în decursul timpului, vecina noastră Marea Neagră, realizăm proporțiile acestei falii tectonice între Europa și Asia în tot cursul timpului...A fost mare cimeriană, a fost mare grecească, apoi mare turcească, lac rusesc. România este așezată exact în calea acestor mari interese. Acesta este un argument pentru necesitatea de a înțelege mai bine ce se petrece în Marea Neagră. Să ne gândim la războiul care este în plină desfășurare, hibrid sau nehibrid, să ne gândim la problemele pe care le are Ucraina, stat suveran și riveran la Marea Neagră, la Georgia și la întreaga constelație din Caucaz cu toate problemele ei...Să nu uităm că populații românești sau cel puțin românofone se află în acest spațiu al Mării Negre. Mă refer în primul rând la regiunea aceasta pe care noi o numim a Sudului Basarabiei și care se termină la Cetatea Albă, mă refer la cele câteva sate și la populația românească care se află în Caucaz, la toate insulele de românitate din zona Bugului care se varsă în Marea Neagră și dintr-odată avem un tablou complicat, un peisaj complex, cu gri și negru...”.

În prima parte a conferinței, istoricul dr. Sergiu Iosipescu a realizat un tablou al evoluțiilor politico-statale din zona Mării Negre, a locului și importanței geopolitice a acestui spațiu marin în planurile statelor riverane. Istoricul Sergiu Iosipescu a ținut să precizeze faptul că deschiderea la mare a celor două țări românești (Moldova și Muntenia) le-a conferit statutul de mari puteri pontice.

Referindu-se la situația geopolitică și strategică din zona bazinului Mării Negre, precum și la locul și rolul României în actuala situație, colonelul (r) dr. Ion Petrescu a ținut să precizeze: Impresia noastră este că retrăim istoria anului 1940, când nimeni nu se îngrijea de Armata ţării şi Majestatea sa Regele a descoperit brusc că este nevoie de un lider hotărât. Să sperăm că nu va fi nevoie de aşa ceva, deşi ne îndreptăm spre o asemenea situaţie”. În opinia domniei sale, alocarea unei finanțări adecvate pentru organismul militar trebuie făcută prin lege, precum în Polonia, iar România trebuie să fie pregătită să descurajeze o posibilă tentativă de agresiune militară rusească dinspre Transnistria.

Analistul militar Ion Petrescu consideră că Parteneriatul Strategic cu SUA este o șansă pentru România, în ceea ce privește consolidarea securității naționale, deoarece americanii sunt aici, sunt alături de noi şi se antrenează cu militarii români”, în condițiile în care România nu este o ţară care a intrat în UE şi NATO pentru a se juca cu angajamentele internaţionale, ci o ţară previzibilă care-şi respectă angajamentele”. Analistul militar a reamintit faptul că pe 19 mai 2015 a avut loc un dialog, la Bruxelles, între Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat că relaţia NATO-Rusia nu va fi reluată până nu se rezolvă problema care a declanşat această nervozitate în răsăritul Europei”. Secretarul General al NATO a cerut ca Federația Rusă să cedeze Crimeea Ucrainei şi să revină la respectarea dreptului internaţional. Totodată, secretarul general al NATO l-a anunţat pe înaltul diplomat rus că NATO nu-şi modifică angajamentele militare şi îşi va consolida dispozitivele din prima linie, din ţări ca Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România, Bulgaria şi implicit Turcia, care este riverană Mării Negre”. Colonelul (r) dr. Ion Petrescu a menționat faptul că Polonia se pregăteşte deja pentru război pentru că se simte ameninţată, astfel încât acordarea de bani pentru Armată trebuie să devină lege ca în Polonia, care este un exemplu în acest flanc estic al NATO”. Referindu-se la temerile polonezilor, precum și ale comunității internaționale privind un război hibrid, colonelul (r) dr. Ion Petrescu a menționat: Spre deosebire de Ucraina, care a avut parte de un război hibrid, Polonia va avea parte de un război ascuns. Pe teritoriul ei nu există cetăţeni aparţinând unui alt stat care să revendice drepturi pe care le-au invocat ca pretext cei din Donbas, dar există conserve pentru a provoca manifestaţii de stradă, reprimare din partea forţelor de ordine şi intervenţia unor pacificatori”.

În contextul diferitelor informații apărute în mass-media și care relevă faptul că Federația Rusă dorește să-și întărească forțele din Transnistria cu noi militari, foarte posibil din trupele speciale, analistul militar consideră că Rusia se pregăteşte de o acţiune determinată deoarece forţele speciale sunt cele care duc în ziua de astăzi lupta, nu tancurile”. Colonelul (r) dr. Ion Petrescu a mai amintit că preşedintele Georgiei reitera recent faptul că de câte ori conducerea de la Moscova are o problemă de credibilitate, organizează câte o excursie. A fost în 2008 în Georgia. A urmat în 2014 excursia din Ucraina, iar acum se pregătesc de o excursie prin Transnistria şi nu m-aş mira să ajungă grănicerii Federaţiei Ruse şi la nordul Dunării”, a declarat analistul militar Ion Petrescu. Referitor la reacţia SUA față de manevrele militare ale Federației Ruse din prezent, colonelul (r) dr. Ion Petrescu a subliniat faptul că preşedintele Barack Obama a decis să implice SUA în procesul politico-diplomatic de respectare a Acordurilor de la Minsk, un lucru care l-a surprins pe Putin”. Analistul militar Ion Petrescu a reiterat că România trebuie să aloce fonduri adecvate pentru apărare în scopul de a descuraja orice tentativă de agresiune împotriva ţării, indiferent de unde ar veni aceasta. O primă concluzie tragică este că frontierele schimbate rămân aşa. A doua este că nu se vor opri aici şi este bine ca şi statele vecine să înţeleagă ceea ce NATO deja a priceput – că Federaţia Rusă va acţiona în continuare imprevizibil. Când ne vom aştepta mai puţin, va veni surpriza pentru că există un efectiv de 30.000 de oameni, constituiți ca forţe expediţionare și subordonate direct lui Putin, capabile să acţioneze în orice punct al lumii în decurs de câteva ore, faţă de NATO care are nevoie de un interval de 48-72 de ore în care urmează să acționeze”, a conchis colonelul (r) dr. Ion Petrescu, fondatorul Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică.

 

Lectorul univ. dr. Ionuț Cojocaru a făcut o trecere în revistă a intereselor geopolitice și strategice ale Turciei la Marea Neagră, precum și a modului în care acestea se intersectează cu cele ale UE, NATO și Federației Ruse într-un context politico-diplomatic și militar extrem de fragil.

 

 

Preşedintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin Corneanu, referindu-se la interesele geopolitice și strategice ale Federației Ruse și comunității euro-atlantice în zona Mării Negre, a declarat: Federaţia Rusă a început să-şi pregătească forţele militare pentru a-şi opri adversarul geopolitic, NATO, la bordura maritimă a Eurasiei (Rimlandul), care înseamnă Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România, Bulgaria, o zonă roşie peste care nu se mai poate trece (...) Ce s-a întâmplat în martie 2014 este începutul unei ofensive strategice de mari proporţii prin care Federaţia Rusă doreşte să instaureze o hegemonie absolută în zona Mării Negre. (...) Rusia vrea să stăpânească Marea Neagră şi va încerca să blocheze accesul către zona sensibilă Caspică-Caucaz şi să stopeze aderarea Georgiei la NATO”. Analistul a relevat faptul că la începutul anului 2013, o delegaţie rusă condusă de vicepremierul Dmitri Rogozin a făcut o vizită foarte interesantă la Nikolaev în Ucraina unde se află câteva şantiere navale foarte importante (Oceanic, Nr. 445 şi Nr. 444), existente încă din perioada sovietică, implicate în procesul de construcție a unor portavioane ușoare și portelicoptere. În perioada 1962-1965, la Șantierul naval Nr. 444-Sud au fost construite primele două portelicoptere uşoare sovietice din clasa Moscova, precum și patru portavioane uşoare din clasa Kiev, cu un deplasament de 45.000 tone, în perioada 1975-1983. Tot aici s-au construit, în perioada 1983-1988, cele două portavioane ale clasei Amiral Kuzneţov cu un deplasament de 61.000 tone şi s-a început construirea portavionului cu propulsie nucleară Ulianovsk, cu un deplasament de 85.000 tone, care lua la bord 70 aeronave şi a cărei construcție a fost sistată de Ucraina în 1992.

În contextul reluării inițiativei strategice de către Federația Rusă în zona Mării Negre și a bordurii maritime a Eurasiei, Rusia are nevoie de o reţea de şantiere navale şi pentru reparaţii de nave, dublate de noi mari baze de operare navale şi terestre la Marea Neagră, întrucât Flota Rusă a Mării Negre urmează să primească în perioada imediat următoare şase fregate din clasa Grigorovici şi şase submarine cu propulsie hibridă (diesel-electric) din clasa Varşavianka. Interesul strategic al Federaţiei Ruse pentru această zonă este evident. Pentru liderii politico-militari de la Moscova, Forțele Navale Ruse din Marea Neagră înseamnă foarte mult pentru că ele au în prezent ca o obligaţie de serviciu și controlul a tot ce se întâmplă în Marea Mediterană. Forţele Navale Ruse dislocate în Marea Mediterană au demonstrat, în timpul conflictului din Siria, că sunt capabile să se opună forţelor navale ale SUA”, a menționat preşedintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin Corneanu.


Referindu-se la rolul și locul nostru în geopolitica zonei, preşedintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu” a menționat că ar dori „vis-à-vis de forțele noastre navale la Marea Neagră, să nu avem nevoie de aliați, să nu avem nevoie de NATO, ci să avem propriile noastre forțe, să putem deschide focul, să se știe acolo la Cartierul General al Flotei Ruse de la Sevastopol că fregatele românești pot deschide focul” și că „suntem gata să întărim forțele navale” astfel încât acestea împreună cu Forțele Aeriene să poată însemna ceva la Marea Neagră, în afirmarea și protejarea intereselor naționale și de securitate ale UE și NATO.


În finalul conferinței au fost exprimate diferite puncte de vedere despre subiectele abordate de către cei care au conferențiat. Au exprimat opinii diplomatul Ion Bistreanu, fost ambasador al României la Chișinău (1992 - 1993) și Kiev, analistul politico-militar Claudiu Degeratu, jurnalistul Cristian Pohrib, colonelul (r) dr. Nicolae Dolghin, precum și ministrul-consilier al Ambasadei Ucrainei la București, Teofil Rendiuk.