Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


Căderea unei lumi: Rusia Romanovilor

Interesele strategice ale României și ale Rusiei în bazinul Mării Negre

NATO cu ochii pe Ucraina, Siria și Georgia

4 ianuarie 2016

Cabinetul Sturza a picat. Urmează „terapia de şoc" a tandemului Lupu - Plahotniuc?

Autor: Dr. Sebastian RUSU



Căderea cabinetului tehnocrat Ion Sturza la votul de încredere, luni, în plenul de la Chişinău, ca urmare a lipsei de cvorum, era previzibilă întrucât nu beneficia de un sprijin politic consistent din partea PDM sau PLDM şi nici nu a putut cristaliza o majoritate politică, care să continue reformele necesare continuării drumului european al Republicii Moldova. Desemnarea omului de afaceri Ion Sturza în postura de premier tehnocrat de către preşedintele statului moldovean, Nicolae Timofti a fost doar un ultim gest disperat de a evita pe ultima sută de metri numirea oligarhului Vlad Plahotniuc sau a unui om din tabăra sa la cârma Executivului, întrucât aflat la final mandat şi fără prea mari pârghii constituţionale, a jucat cartea mediatorului într-o gâlceavă politică în războiul dintre Vlazi, care prinde bine Kremlinului. Din punct de vedere constituţional, Timofti va declanşa o nouă serie de consultări cu principalii actori politici de la Chişinău pentru a desemna un nou candidat pentru fotoliul de premier al RM, iar pe 29 ianuarie urmând să se voteze un nou Guvern; iar dacă nici atunci nu se va alege un nou Executiv, Parlamentul va fi dizolvat şi se va purcede la alegeri anticipate.

În această ecuaţie simplă, PDM va apărea ca soluţie salvatoare iar cel mai probabil Plahotniuc va forţa coalizarea unei majorităţi, în jurul lui Marian Lupu, care să asigure guvernarea şi desemnarea unui nou preşedinte al statului în primăvară când mandatul lui Timofti se va încheia. Pe de altă parte, întreg circul politic de la Chişinău demonstrează iresponsabilitatea politicienilor care au îmbrăcat „haina pro-europenismului” fără a construi ceva solid în societatea moldavă şi în viaţa moldoveanului de rând, și care aruncă Moldova într-o zonă de instabilitate politică şi economică prelungită. „Am considerat că deputaţii trebuie să-şi îndeplinească funcțiile care reies din Constituţie, să îşi întrerupă vacanţele şi să revină în sală. Eu am mizat să am o intervenţie în faţa Parlamentului unde aş fi dorit să vorbim despre problemele ţării şi soluţiile care le văd eu. De acum înainte nu cred că cineva va permite să nu audă glasul poporului, să promoveze oameni care nu se încadrează în criteriile de integritate şi profesionalism”, a declarat premierul desemnat Ion Sturza, potrivit agora.md.

În faţa acestui eşec atent regizat de PDM şi implicit de Plahotniuc, Ion Sturza pare că s-a reactivat politic şi mizează pe auto-victimizarea sa în bătălia cu oligarhii şi partidele politice pentru a câştiga procente în cazul în care vor fi declanşate alegeri anticipate. „Toate mesajele, chiar şi din partea PD, spuneau că va fi cvorum. Ştiu că a existat o temere mare faţă de mesajul meu din Parlament. Am venit cu o echipă nouă, un profil nou, cu un program de guvernare cu elemente noi. Cred că acest exerciţiu este unul benefic în interesul ţării. Nu cred că cineva îşi va permite să nu audă glasul poporului. Urmează o perioadă mai turbulentă. Anticipez un măcel mediatic, în sensul bun al cuvântului”, a adăugat Ion Sturza, potrivit Publika.TV.md. La rândul său, preşedintele PDM, Marian Lupu a declarat, că absenţele deputaţilor formaţiunii sale de la votul de investitură al Cabinetului Sturza au fost justificate iar rezultatul previzibil întrucât PDM nu a susţinut din start cabinetul tehnocrat. „În sală a fost previzibil, mă refer la rezultat. PD a declarat de două săptămâni poziţia sa. Având poziţia declarată, rezultatul a fost previzibil. Au fost absenţi, nu atât de mulţi. S-au cerut mai mulţi, le-am permis doar la câţiva. Un coleg de la PD a venit în cârje”, a adăugat liderul PDM, potrivit agora.md. De asemenea, Marian Lupu şi-a luat angajamentul de a prezenta o nouă majoritate politică până luni, 11 ianuarie 2016, şi astfel se confirmă ipoteza că va forţa intrarea la guvernare din postura de principală forţa politică în contextul în care PLDM fără Vlad Filat a intrat într-un proces de dezintegrare.

Dincolo de scenariul „terapiei de şoc” pe care Vlad Plahotniuc l-a anunţat pe facebook pe 21 decembrie 2015 pentru Republica Moldova, cabinetul tehnocrat propus de Ion Sturza nu ar fi trecut de votul din plenul moldav nici dacă ar fi fost cvorumul necesar de şedinţă întrucât nu ar fi fost votat de partidele declarate pro-europene şi nici de cele pro-putiniste, poate doar de gruparea PPEM a lui Iurie Leancă pentru că miza controlului politic al puterii şi al resurselor este uriaşă pentru partide. În acest sens, preşedintele PL, Mihai Ghimpu, s-a arătat dezamăgit de componenţa nominală a candidaţilor propuşi pentru funcţia de miniştri, menţionând că în cadrul şedinţei Biroului Politic al PL de luni, prin vot secret s-a decis ca deputaţii Partidului Liberal să nu voteze pentru învestirea Guvernului. „Noi, Partidul Liberal, am rămas dezamăgiţi. Am crezut în ceea ce ne-a spus domnul candidat: că va veni cu o listă din cei mai buni manageri ai Republicii Moldova, cu studii de peste hotare, în afara politicii, dar de fapt dumnealui a venit cu o componentă care ne-a demonstrat că niciodată nu vom depăşi această criză politică şi social-economică cu astfel de oameni. Văzând componenţa Guvernului prezentat de domnul Sturza am observat că acolo sunt membrii şi apropiaţii PLDM, care împreună au încercat să creeze o platformă nouă de oameni politici în Republica Moldova. Denumirea nouă, dar de fapt, oameni vechi”, a declarat preşedintele PL, potrivit realitatea.md.

 

„Tertipul la care s-a recurs se înscrie în «terapia de şoc» îndreptată, după cum se vede, împotriva tuturor cetăţenilor care îşi doresc să trăiască într-un stat eliberat de corupţie şi care vor să mai aibă o şansă de viitor aici, acasă”, a declarat fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu, referindu-se la „terapia de şoc” pentru Republica Moldova, promisă de oligarhul Vladimir Plahotniuc atunci când a anunţat că revine în politică.

Pentru moment, situaţia politică de la Chişinău rămâne incertă în timp ce pe agenda UE criza siriană, terorismul ISIS şi integrarea refugiaţilor sunt temele principale şi nu „gâlceava politică de la Chişinău” care a întors din nou Republica Moldova spre Kremlin în pofida aparenţelor oferite de politicienii vopsiţi în „pro-europeni”. Poate din această experienţă nefericită de la Chişinău, statul român îşi va regândi strategia şi modul aiuristic prin care a încercat să construiască o elită moldavă pro-românească peste Prut, oferind la grămadă burse şi cetăţenii sub spectrul „Podului de Flori”.