Asociatia Gheorghe I. Bratianu
Timpul pentru Mobila de lux
Bookmark this site! Bookmark Aesgs.ro


Noutati


Căderea unei lumi: Rusia Romanovilor

Interesele strategice ale României și ale Rusiei în bazinul Mării Negre

NATO cu ochii pe Ucraina, Siria și Georgia

14 martie 2016

FMI lasă Chişinăul „în aşteptare” până în mai

Autor: Dr. Sebastian RUSU

Criza politică de la Chişinău lasă economia moldovenească fără finanţare externă într-un moment delicat pentru Cabinetul Filip, care este oligat să caute alternative pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a statului. Pe de altă parte, UE şi FMI aşteaptă de la Guvernul Filip măsuri concrete de combatere a corupţiei din sistemul de stat, reforme structurale în Justiţie şi definitivarea anchetei în cazul jafului de la BEM, pentru a debloca creditarea necesară supravieţuirii economiei moldoveneşti.

Recentă vizită a experţilor FMI în Republica Moldova a găsit Cabinetul Filip cu temele nefăcute în ceea ce priveşte bugetul de stat şi cu neclarităţi în ceea ce priveşte sectorul bancar astfel încât luna mai va deveni decisivă în ceea ce priveşte acordarea unui nou împrumut. Pe de altă parte, vizita FMI de la Chişinău a respectat procedura standard întrucât experţii Fondului au verificat indicatorii macroeconomici pentru a se coordona cu partea moldovă proiectul legii bugetului de stat pentru anul în curs pe care plenul moldav nu l-a aprobat încă. „Situaţia e 50 la 50. Pe de o parte, experţii Fondului au activat destul de productiv la Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Banca Naţională şi ei au căpătat o anumită doză de optimism. Pe de altă parte, reprezentanţii FMI nu au certitudinea deplină că în sectorul bancar lucrurile sînt în regulă – anume în privinţa acestui domeniu experţii au avut cele mai multe întrebări. Din cîte am înţeles, FMI şi-a luat o pauză pînă în luna mai şi aşteaptă acţiuni concrete din partea autorităţilor moldovene, inclusiv în această direcţie”, au declarat surse politice de la Chişinău, jurnaliştilor portalului Noi.md.

În acest sens, şefa misiunii FMI în Republica Moldova, Ivanna Vladkova-Hollar, a declarat, că perspectivele economiei moldoveneşti nu sunt deloc simple şi impune Cabinetului Filip o gestionare competentă a economiei. „Politica bugetar-fiscală are capacităţi limitate de susţinere a activităţii economice pe intern, în special pînă cînd noile autorităţi vor elabora o politică fiscală şi o politică de cheltuieli bugetare care vor duce la consolidarea capacităţii bugetului public naţional de a asigura realizarea obiectivelor de pe agenda de dezvoltare. Guvernarea slabă în sectorul bancar generează costuri mari pentru economie. Înlăturarea deficienţelor ce ţin de supravegherea bancară constituie un deziderat demult aşteptat, a cărui atingere va juca un rol esenţial în restabilirea stabilităţii macroeconomice şi, în cele din urmă, în asigurarea prosperării economiei Republicii Moldova”, a declarat şefa misiunii FMI din Moldova, potrivit Moldpress.md. Obţinerea împrumutului de la FMI de către Cabinetul Filip este o cerinţă obligatorie impusă de reprezentanţii CE pentru continuarea implementării Acordului de Asociere a RM la UE. Pe de altă parte, în acest răstimp este nevoie de voinţă politică pentru a impune un set de măsuri economice dure care implicit vor lovi şi populaţia. „Este cert că aşteptările UE, ale partenerilor de dezvoltare şi de fapt ale societăţii sunt de a ne mişca urgent pe domeniile prioritare de reformă. În acest scop am elaborat şi aprobat Foaia de Parcurs care include acţiunile ce urmează a fi realizate până la 31 iulie 2016, termen racordat şi la finalizarea sesiunii de primăvara a Parlamentului”, a declarat premierul moldovean, potrivit abcnews.md.

Dincolo de optimismul politicienilor moldavi cu privire la obţinerea unui nou acord de împrumut cu Fondul până cel târziu în toamnă, oficialii FMI au oferit termen limită Cabinetului Filip până în luna mai pentru a-şi demonstra bunele intenţii de continua reformele. Potrivit jurnaliştilor de la Chişinău, oficialii FMI mai aşteaptă în luna mai finalizarea auditului detaliat al băncilor cu probleme („Moldova Agroindbank”, „Moldindconbank” şi „Victoriabank”), în special în ceea ce priveşte tranzacţiile acestora cu persoanele afiliate, transparenţa structurii acţionarilor, fluxurile valutare şi creditele neperformante. Apoi, ministerul de Finanţe trebuie să elaboreze politica bugetar-fiscală pentru anul 2017, care, potrivit legislaţiei în vigoare, urmează a fi aprobată de Parlament în sesiunea de primăvară-vară. O altă problemă care trebuie ţinută în frâu de către Cabinetul Filip o reprezintă şomajul care ar putea frâna negocierile finale cu oficialii Fondului în vederea încheierii unui acord de împrumut cu RM. Astfel, potrivit unui raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS) rata şomajului în RM a crescut până la 4,2% în trimestrul patru din 2015.

În plan politic, coaliţia de guvernare de la Chişinău a reuşit un prim pas pozitiv prin alegerea unui nou guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în persoana lui Sergiu Cioclea, care îşi va începe mandatul de 7 ani din data de 11 aprilie. Prin această acţiune, politicienii moldoveni au transmis un semnal către oficialii FMI şi ai BERD că doresc normalitate în sistemul bancar şi implicit deblocarea finanţării externe. „Vreau să fiu guvernatorul unui nou sistem bancar. Scopul meu e ca la sfârşit de mandat să fie un sistem bancar absolut modernizat, cu investitori străini şi cu o creştere economică. Ştiu că guvernatorul va fi judecat după stabilitatea valutei naţionale. Şi am şi eu mândria mea, nu vreau să plec peste hotare ca reprezentant al celei mai sărace ţări. Vreau ca economia RM să crească”, a declarat Sergiu Cioclea, potrivit Timpul.md.

Dacă se va continua pe linia acestor primi paşi, Cabinetul Filip ar putea încheia un nou memorandum de împrumut cu FMI până la toamnă iar până în decembrie să se obţină o primă tranşă din împrumut. Pe de altă parte, mai există şi creditul de 150 milioane de euro blocat de oficialităţile de la Bucureşti care ar putea salva economia moldavă, până la obţinerea acordului de împrumut cu FMI. Un alt element capital în ecuaţia dintre Chişinău şi FMI este reprezentat de stabilitatea politică care riscă să degenereze în orice moment atâta timp cât Cabinetul Filip nu va fi capabil să gestioneze corect situaţiile de criză. Până în mai, Chişinăul este obligat să demonstreze că este un partener de negociere credibil şi transparent.