Lună: iunie 2016

România: soluţii politice şi militare în cel de-Al Doilea Război Mondial

În perioada 1918-1940, România a acţionat pentru menţinerea relaţiilor dintre state pe principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, indivizibilităţii păcii şi colaborării internaţionale, respectării statu-quo-ului teritorial şi al tratatelor internaţionale, precum şi renunţării la război ca instrument al politicii externe. Totuşi, au existat în epocă o sumă de informaţii secrete şi analize politico-economice care îi îndreptăţeau pe oamenii politici şi de stat români să ia în considerare o răsturnare a alianţelor tradiţionale. O dovadă elocventă în acest sens o reprezintă raportul informativ din 17 octombrie 1939 în care agentul „Radu” al Serviciului Secret de Informații al...

Read More

Caniculă geopolitică – la granița de Est a NATO

Atmosfera politică din capitala Republicii Moldova, acțiunile publice pro-unioniste din spațiul României și al Republicii Moldova, precum și raporturile din ce în ce mai tensionate dintre NATO și Federația Rusă, în perspectiva summit-ului NATO de la Varșovia (8 – 9 iulie 2016), au făcut obiectul dezbaterii Caniculă geopolitică – la granița de Est a NATO, din data de 26 iunie 2016, iniţiată de către jurnalistul Ion Petrescu, realizatorul emisiunii Valori Euroatlantice de la postul 6TV. Liderul Platformei Civice ACȚIUNEA – 2012, George SIMION, analistul de politică externă, Dan NICU, precum și președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, au răspuns întrebărilor...

Read More

În zori, ei…nu dormeau. „Atacul preventiv sovietic” și replica germană din 22 iunie 1941 (2)

Pe 17 iunie 1945, un grup de anchetatori militari sovietici au desfăşurat un interogatoriu al feldmareşalului Wilhelm Keitel care avea să declare: „Afirm că măsurile pregătitoare desfăşurate de noi în primăvara anului 1941 au avut caracterul unor pregătiri defensive în cazul unei ofensive a Armatei Roşii. Astfel, tot războiul în Răsărit, în mare măsură, poate fi numit preventiv. Noi ne-am gândit…să preîntâmpinăm ofensiva Rusiei Sovietice şi, cu o lovitură neaşteptată, să nimicim forţele sale armate. În primăvara anului 1941 mi-am format o părere clară: concentrarea de trupe ruseşti şi ofensiva lor ulterioară asupra Germaniei ne-ar pune într-o situaţie extrem...

Read More

În zori, ei…nu dormeau. „Atacul preventiv sovietic” și replica germană din 22 iunie 1941 (1)

În ciuda frământărilor interne menite a consolida regimul social-economic şi politic instaurat în octombrie 1917, pe plan extern URSS a continuat, după încheierea Războiului Civil, să se afirme ca un mare centru de putere în arena relaţiilor internaţionale, cu imense ambiţii geopolitice. Regimul de la Moscova avea să-şi normalizeze progresiv, după 1922, relaţiile internaţionale însă fără a plăti datoriile statului ţarist şi fără a renunţa la rolul de centru al revoluţiei mondiale. Pe de o parte, URSS va întreţine raporturi diplomatice şi comerciale „normale” cu alte puteri și, totodată, va controla, prin intermediul Komintern-ului, activitatea partidelor comuniste din alte...

Read More

Alianțele strategice ale României și interesul național (1939 – 1940). Campania anului 1941

În perioada 1918-1940, România a acţionat pentru menţinerea relaţiilor dintre state pe principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, indivizibilităţii păcii şi colaborării internaţionale, respectării statu-quo-ului teritorial şi al tratatelor internaţionale, precum şi renunţării la război ca instrument al politicii externe. Totuşi, au existat în epocă o sumă de informaţii secrete şi analize politico-economice care îi îndreptăţeau pe oamenii politici şi de stat români să ia în considerare o răsturnare a alianţelor tradiţionale. Noi alianțe, noi primejdii Anschlussul (12 martie 1938), Acordul de la München (28 – 30 septembrie 1938), precum şi semnarea Acordului de neagresiune germano-francez...

Read More
  • 1
  • 2