Lună: mai 2019

Kremlinul și prăbușirea glacisului strategic al URSS (1989)*

În plenul Consiliului European de la Strasbourg, pe 6 iulie 1989, Mihail S. Gorbaciov va declara că statele Europei aparțin unor sisteme sociale diferite și recunoașterea acestui fapt istoric implică respectarea dreptului suveran al fiecărui popor de a-și alege sistemul social în funcție de propria dorință. Liderul de la Kremlin considera că această realitate reprezintă o premisă extrem de importantă pentru o nouă configurație a sistemului de relații internaționale, cu precădere cele europene. „Orice amestec în afacerile interne, orice încercare de a limita suveranitatea statelor-prietene, aliate sau alte state-este inadmisibilă”[1], declara Mihail S. Gorbaciov în plenul Consiliului European. Referindu-se la...

Read More

În apărarea României Mari (august 1919)

Intrarea Armatei Române în Budapesta pe 4 august 1919 în urma contraofensivei românești declanșate în urma intervenției militare a Ungariei bolșevizate împotriva României, comportamentul trupelor române pe front și în capitala Ungariei, rolul și locul acestei campanii în efortul de consolidare și apărare a României întregite în 1918 au făcut obiectul unei noi emisiuni Texte și pretexte din 25 mai 2019, realizată de către jurnaliștii Răzvan DOLEA și Valentin PROTOPOPESCU la Radio România Cultural, cu titlul Armata Regală Română la Budapesta, cu participarea președintelui Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU. A se vedea: https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-texte-si-pretexte-armata-regala-romana-la-budapesta/...

Read More

23 August 1944, noi reevaluări (2)*

În timp ce sovieticii reluau, în dimineaţa zilei de 22 august 1944, ofensiva pentru a captura trecătorile de peste Prut şi a putea încercui, astfel, unităţile Subgrupului de Armate „Dumitrescu”, continuau să se menţină dezacordurile dintre generalii români privind modalităţile de ducere a luptei. La ora 09.30, şeful Marelui Stat-Major român emite Ordinul nr. 305.121, prin care cere ca „toate fracţiunile răzleţe [aflate în retragere – n. n.] şi chiar ostaşii izolaţi să fie imediat opriţi, constituiţi în subunităţi şi unităţi şi instalaţi în numeroasele acoperiri aflate pe direcţia de pătrundere a inamicului, precum şi pe flancurile acestei direcţiuni,...

Read More

23 August 1944, noi reevaluări (1)*

În preajma evenimentelor din 19-23 august 1944, Mareşalul Ion Antonescu conchidea: „De toate am putut să dau Armatei: armament, echipament, instrucţie, hrană, disciplină…un singur lucru nu am reuşit – nu am putut să-i dau suflet!”[1]. Bătălia Moldovei (19-23 august 1944) a fost componenta militară a bătăliei duse de Mareşalul Antonescu şi Guvernul său, împreună cu opoziţia politică, pentru realizarea unui armistiţiu favorabil României. Acest lucru s-a dovedit, în final, în ciuda tuturor eforturilor, practic imposibil de realizat, astfel încât 23 August 1944[2] rămâne o teribilă lecţie pe care românii „trebuie s-o înveţe pe de rost şi să o transmită,...

Read More

Eforturi politico-diplomatice pentru apărarea României Mari. 1918 – 1940 (2)*

Germania lui Hitler se îndrepta cu pași repezi spre război. Aflați la Berlin, la 6 noiembrie 1938, Gheorghe I. Brătianu și Atta Constantinescu au avut o discuție cu mareșalul Göring, care a ținut să precizeze că „a rămas o problemă: încotro se va îndrepta România până la urmă, ceea ce influențează și problema relațiilor (Germaniei, n. n.) cu Ungaria”[1]. Arthur Konradi, președintele NSDAP, secțiunea din România, propunea Berlinului un plan de dezmembrare a României denumit „Frühling offensive” („Ofensiva de primăvară”), prin care urmau a fi susținute „agitațiile ucrainene pentru formarea unui stat independent, cu regiuni din nordul Bucovinei, nordul...

Read More
  • 1
  • 2