Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Marșul din Aida și misterele unei Revoluții*

Scriitoarea Nina Berberova în volumul de amintiri intitulat Sublinierea îmi aparţine (Editura Univers, Bucureşti, 2000) va evoca faptul că a purtat nenumărate discuţii, în exil, cu Aleksandr Feodorovici Kerenski privitor la activitatea Guvernului Rus instaurat în urma Revoluției Ruse din 23 Februarie 1917, la rolul lojelor francmasonice rusești și occidentale în evoluţia evenimentelor din Rusia anului 1917, la „misterul” care planează asupra deciziei de-a nu încheia o pace separată cu Germania în vara anului 1917, precum și la vizita ministrului francez Albert Thomas la Sankt-Petersburg (iulie 1917). Nina Berberova vroia să știe dacă nu cumva Guvernul lui Aleksandr F....

Read More

Pactul Molotov – Ribbentrop între geopolitică și strategie*

În ciuda turbulențelor interne care vizau consolidarea regimului socio-economic şi politic instaurat pe 25 octombrie 1917, Uniunea Sovietică a continuat să se afirme pe plan extern, după sfârșitul Războiului Civil, ca un mare centru de putere în arena relațiilor internaționale, cu ambiţii geopolitice imense. Regimul de la Moscova și-a normalizat treptat relațiile internaționale după 1922, dar fără a plăti datoriile statului țarist și fără a renunța la rolul său de centru al revoluției mondiale. Pe de o parte, URSS a menținut relații diplomatice și comerciale „normale” cu alte state, iar pe de altă parte a controlat, prin Komintern, activitatea...

Read More

Interesele strategice ale României și Armata Română pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial*

În cadrul echilibrului geopolitic european formaţiunile politice româneşti au avut de îndeplinit o anumită funcţiune. Geograful V. Mihăilescu a denumit-o, în 1943, drept „funcţiunea geopolitică şi geostrategică a pământului şi poporului carpatic românesc” şi ar avea trei componente: a) o funcţiune militară în epocile de criză europeană – apărarea, în teritoriile de avangardă din faţa Carpaţilor sau dinăuntrul Cetăţii transilvane, în caz de ofensivă pe orice direcţie; pivot de manevră, în caz de ofensivă (spre Balcani – 1913, spre Europa Centrală – 1919 şi spre Est – 1941); b) o funcţiune pozitivă în epocile de linişte, anume contopirea, adoptarea...

Read More

Un picnic pan-european, refugiați și…abandon*

În timpul discursului său de la Budapesta, din 12 iulie 1989, președintele SUA, George H. W. Bush, va declara: ,,Acum, pentru Ungaria a început anotimpul libertății”. Pe 19 august 1989 se va desfășura Picnicul Pan-European de la Sopron, în vestul Ungariei, la inițiativa lui Otto von Habsburg, fiul cel mare al ultimului împărat habsburgic, Carol I von Habsburg, și cu sprijinul liderului maghiar reformator Imre Pozsgay. Din ordinul ministrului de Interne, István Horváth, grănicerii maghiari au ținut deschisă frontiera cu Austria timp de patru ore, printr-o ,,poartă simbolică”, și s-au făcut că nu-i observă pe est-germanii care treceau în...

Read More

Marele Război pentru Apărarea Patriei, România și noul statut internațional al Uniunii Sovietice (1945)*

În zorii zilei de 22 iunie 1941, la orele 03.30, trupele Wehrmachtului, în cooperare cu cele româno-ungaro-finlandeze, au trecut la executarea prevederilor Directivei nr. 21 (Operaţiunea „Barbarossa”). Începea astfel să se deruleze una dintre cele mai importante operaţiuni militare ale celui de-Al Doilea Război Mondial, cu profunde implicaţii în geopolitica şi evoluţia relaţiilor internaţionale. Planul „Barbarossa” prevedea folosirea a 120 – 130 de divizii germane, care urmau, prin manevre de încercuire, să distrugă Armata Roşie, înaintând pe trei direcţii: a) spre nord, de la Königsberg la Leningrad; b) spre centru, de la Varşovia la Moscova și c) spre sud,...

Read More