Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Enigme și certitudini. Decembrie 1989 (2)

Adevărurile despre cele petrecute în decembrie 1989 în România, precum și în fostul spațiu al țărilor socialiste, continuă să stârnească numeroase comentarii, opinii și analize. La 28 de ani de la izbucnirea și desfășurarea Revoluției Române din Decembrie 1989, am acordat un interviu în două părți site-ului jurnaliștii.ro cu referire la cele petrecute în spațiul românesc în acel Decembrie de neuitat. Există dovezi clare ale implicațiilor externe în declanșarea Revoluției Române din Decembrie 1989? În contextul în care regimul Ceaușescu refuza să se reformeze, chiar și în sensul ideilor de perestroika și glasnosti, iar DSS-ul împiedica, prin orice mijloace, constituirea...

Read More

Enigme și certitudini. Decembrie 1989 (1)

Adevărurile despre cele petrecute în decembrie 1989 în România, precum și în fostul spațiu al țărilor socialiste, continuă să stârnească numeroase comentarii, opinii și analize. La 28 de ani de la izbucnirea și desfășurarea Revoluției Române din Decembrie 1989, am acordat un interviu site-ului jurnaliștii.ro cu referire la cele petrecute în spațiul românesc în acel Decembrie de neuitat. În acest sfârșit de decembrie comemorăm 28 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989. Ce s-a câștigat și ce s-a pierdut? Mai este România astăzi urmărită de fantoma comunismului? Românii au crezut în decembrie 1989 că este suficient să...

Read More

Deschiderea celui de-Al Doilea Front. Consecințe politico-strategice

Cu ocazia desfășurării mesei rotunde științifice intitulată Deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: premise, tratative,  importanță, organizată de către Centrul Rus de Știință și Cultură din România și Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” din cadrul INST/Academia Română, președintele AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU a susținut o comunicare în prezența oaspeților de la Moscova (general-maior prof. dr. Vladimir Zolotariov, cercetător principal dr. Nikolai Ilievsky) și a reprezentanților părții române (prof. univ. dr. Mihail E. Ionescu și cercetător științific principal II dr. Șerban Cioculescu din cadrul ISPAIM). Debarcarea trupelor aliate...

Read More

Căderea unei lumi: Rusia Romanovilor

Rusia țaristă se prezenta, la începutul secolului al XX-lea, ca o ţară a contrastelor: 80% din populaţie era formată din ţărani, care duceau o viaţă ca în Evul Mediu, iar la extrema cealaltă se aflau artiştii, scriitorii, compozitorii, oamenii de ştiinţă, perfect familiarizaţi cu stilul de viaţă occidental. Pe lângă economia capitalistă, reprezentată de faptul că Rusia era cel mai mare producător de ţiţei şi principalul exportator de grâne, coexista un regim al cenzurii politice şi al arbitrariului poliţienesc, neavând nici Constituţie, nici Parlament. Păturile educate sperau, în perspectiva secolului al XX-lea, ca Rusia să facă saltul în modernitate...

Read More

Interesele strategice ale României și ale Rusiei în bazinul Mării Negre

Pe 15 decembrie 1941, în lecţia de deschidere a cursului despre istoria Mării Negre, istoricul Gheorghe I. Brătianu identifica două „poziţii cheie”, respectiv poziţii geopolitice decisive pe care România trebuia să le includă obligatoriu în calculele ei strategice: „1. Intrarea Bosforului şi, în general, sistemul strâmtorilor care duce navigaţia dincolo de această mare închisă; şi 2. Crimeea, care, prin porturile ei naturale, prin cetăţile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim înaintat pe care-l reprezintă în Marea Neagră este evident o poziţie stăpânitoare peste tot complexul maritim de aci. Cine are Crimeea poate stăpâni Marea Neagră. Cine n-o are n-o...

Read More