Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Transnistria: cum s-a ajuns la conflict și ce vrea Moscova (1)

Președintele AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, a acordat un interviu site-ului www.ziare.com cu referire la apariția și evoluția conflictului transnistrean, la interesul Federației Ruse pentru acest spațiu și eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova. Spuneți-ne în primul rând ce este Transnistria și ce teritorii cuprinde ea? Transnistria reprezintă zona geografică dintre cursul inferior al Nistrului şi cel al Bugului Meridional şi este regiunea rămasă în urma dispariţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM) formate în spaţiul dintre Nistru şi Bug în 1924 ca urmare a intereselor geopolitice şi strategice ale Uniunii Sovietice. Transnistria cuprinde teritoriul istoric al extremului vest...

Read More

Colonelul Vladimir Vladimirovici Putin…alesul, aleşilor (2)*

În dialogul cu jurnalista Lilly Marcou din septembrie 1990, Alexandr Iakovlev menţiona faptul că reformatorii din PCUS înţeleseseră că economia de piaţă trebuia introdusă cât mai repede cu putinţă, însă acest lucru nu se putea face cu structurile de conducere centralizată din URSS-ul acelor clipe. Totodată, vechile cadre trebuiau să-şi piardă puterea iar ţara să participe la diviziunea internaţională a muncii. În pregătirea reformei economiei sovietice, Institutul Internaţional pentru Analiză Sistemică Aplicată (IIASA) din Austria avea să joace un rol extrem de important în pregătirea „tinerilor economişti” reformatori. IIASA a fost întemeiat în octombrie 1972, în urma deciziei Clubului...

Read More

Colonelul Vladimir Vladimirovici Putin…alesul, aleşilor (1)*

Recentele evoluţii ale Federaţiei Ruse în arena relaţiilor internaţionale sunt considerate de către majoritate liderilor politici occidentali şi de mass-media ca fiind rodul voinţei şi viziunii politice a preşedintelui Federaţiei Ruse, fostul colonel KGB Vladimir Vladimirovici Putin. Biografia profesională a preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a fost cercetată de către numeroşi istorici, jurnalişti, ofiţeri de intelligence occidentali, şi nu numai, însă trecutul lui de ofiţer KGB a fost considerat destul de şters. O misiune de rutină, de birocrat al KGB-ului la Dresda, urmată, mai apoi, de o carieră de funcţionar la primăria din Sankt-Petersburg. Sovietologul german Alexander Rahr a...

Read More

Aniversarea unei pacificări, perspectiva unui conflict „îngheţat” 

Recenta vizită la Chişinău şi Tiraspol a ministrului adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, în contextul aniversării a 20 de ani de la începerea operaţiunii de menţinere a păcii de pe Nistru, a readus în discuţie problematica transnistreană şi a modului în care Kremlinul este dispus sau nu să cedeze presiunilor occidentale privind lichidarea acestui „conflict îngheţat”. Această „chestiune transnistreană” reprezintă unul din acele „conflicte îngheţate” care domină de aproape două decenii agenda diplomatică a lumii, cu precădere cea regională, şi care pare să nu aibă, dincolo de logică, o raţiune şi un sfârşit în viitorul apropiat....

Read More

România şi geopolitica Marilor Puteri. 28 iunie 1940

Dezinteresul geopolitic al Marii Britanii – una dintre puterile garante – în regiunea Mării Negre, detaşarea Franţei de România, precum şi semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, aveau să se constituie în elemente care vor favoriza prăbuşirea graniţelor României în vara anului 1940. În această uriaşă şi previzibilă încleştare geopolitică dintre Rusia şi Europa, rămâne extrem de actual şi interesant ceea ce credea şi afirma în scris, în 1941, istoricul român Gheorghe Brătianu, respectiv faptul că suntem un stat de necesitate europeană, aflat în atenţia Estului şi Vestului, Nordului şi Sudului deopotrivă, precum şi faptul că permanent poziţia noastră geopolitică şi geostrategică a atras grijă şi simpatie, uneori ocrotire, dar, de cele mai multe ori, apetit sau primejdie. Atuurile noastre geopolitice şi geostrategice ne-au implicat, fără voia noastră, în vâltoarea marilor jocuri şi prefaceri geopolitice de la mijlocul secolului XX şi ne-au fost, de cele mai multe ori, din păcate, fatale în devenirea noastră ca naţiune şi în dorinţa noastră de progres şi de modernitate. 28 iunie 1940 rămâne nu numai ziua în care Armata Roşie a intrat în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ci şi ziua în care pătimirea noastră a devenit o certitudine extrem de dureroasă. O durere care persistă şi astăzi în condiţiile în care relaţia România-Republica Moldova s-a dovedit a fi în ultimele două decenii, prin prisma dosarului identitar şi nu numai, extrem de dificilă şi, de...

Read More