Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Colonelul Vladimir Vladimirovici Putin…alesul, aleşilor (1)*

Recentele evoluţii ale Federaţiei Ruse în arena relaţiilor internaţionale sunt considerate de către majoritate liderilor politici occidentali şi de mass-media ca fiind rodul voinţei şi viziunii politice a preşedintelui Federaţiei Ruse, fostul colonel KGB Vladimir Vladimirovici Putin. Biografia profesională a preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a fost cercetată de către numeroşi istorici, jurnalişti, ofiţeri de intelligence occidentali, şi nu numai, însă trecutul lui de ofiţer KGB a fost considerat destul de şters. O misiune de rutină, de birocrat al KGB-ului la Dresda, urmată, mai apoi, de o carieră de funcţionar la primăria din Sankt-Petersburg. Sovietologul german Alexander Rahr a...

Read More

Aniversarea unei pacificări, perspectiva unui conflict „îngheţat” 

Recenta vizită la Chişinău şi Tiraspol a ministrului adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, în contextul aniversării a 20 de ani de la începerea operaţiunii de menţinere a păcii de pe Nistru, a readus în discuţie problematica transnistreană şi a modului în care Kremlinul este dispus sau nu să cedeze presiunilor occidentale privind lichidarea acestui „conflict îngheţat”. Această „chestiune transnistreană” reprezintă unul din acele „conflicte îngheţate” care domină de aproape două decenii agenda diplomatică a lumii, cu precădere cea regională, şi care pare să nu aibă, dincolo de logică, o raţiune şi un sfârşit în viitorul apropiat....

Read More

România şi geopolitica Marilor Puteri. 28 iunie 1940

Dezinteresul geopolitic al Marii Britanii – una dintre puterile garante – în regiunea Mării Negre, detaşarea Franţei de România, precum şi semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, aveau să se constituie în elemente care vor favoriza prăbuşirea graniţelor României în vara anului 1940. În această uriaşă şi previzibilă încleştare geopolitică dintre Rusia şi Europa, rămâne extrem de actual şi interesant ceea ce credea şi afirma în scris, în 1941, istoricul român Gheorghe Brătianu, respectiv faptul că suntem un stat de necesitate europeană, aflat în atenţia Estului şi Vestului, Nordului şi Sudului deopotrivă, precum şi faptul că permanent poziţia noastră geopolitică şi geostrategică a atras grijă şi simpatie, uneori ocrotire, dar, de cele mai multe ori, apetit sau primejdie. Atuurile noastre geopolitice şi geostrategice ne-au implicat, fără voia noastră, în vâltoarea marilor jocuri şi prefaceri geopolitice de la mijlocul secolului XX şi ne-au fost, de cele mai multe ori, din păcate, fatale în devenirea noastră ca naţiune şi în dorinţa noastră de progres şi de modernitate. 28 iunie 1940 rămâne nu numai ziua în care Armata Roşie a intrat în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ci şi ziua în care pătimirea noastră a devenit o certitudine extrem de dureroasă. O durere care persistă şi astăzi în condiţiile în care relaţia România-Republica Moldova s-a dovedit a fi în ultimele două decenii, prin prisma dosarului identitar şi nu numai, extrem de dificilă şi, de...

Read More

“Operaţiunea Golgota” – planul secret al KGB de dezmembrare controlată a URSS

EVZ: Privind în urmă, după 20 de ani, era URSS condamnată să se dezmembreze? Care era contextul internaţional? Constantin Corneanu: Convulsiile lagărului socialist (Berlin-1953, Budapesta-1956, Praga-1968), mişcările „Carta’77” şi „Solidaritatea” poloneză, integrarea economică a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi încercarea de unificare politică a acesteia, ca urmare a „Raportului Tindemans” (decembrie 1975), au fost o veritabilă provocare strategică pentru Uniunea Sovietică. Intervenţia în Afganistan (decembrie 1979) avea să accentueze drama Imperiului Sovietic. Afganistanul devenise „Vietnamul” URSS: sovieticii erau prinşi într-un război pe care nu-l puteau câştiga, nici abandona.  La 10 ianuarie 1983, Viaceslav Daşicev, membru al Academiei de Ştiinţe a URSS,...

Read More

Operaţiunea „Farewell” şi demantelarea Uniunii Sovietice

În pofida faptului că în 1969 disidentul sovietic Andrei Amalrik a scris o carte cu un titlu extrem de sugestiv şi provocator, respectiv Va supravieţui Uniunea Sovietică în 1984?, realităţile sovietice de la mijlocul anilor ’80 nu lăsau să se întrevadă, la nivel de analişti ai serviciilor de informaţii occidentale şi sovietologi, sfârşitul din acel 25 decembrie 1991. Într-un număr recent al revistei Foreign Policy România, sovietologul Leon Aron atrăgea atenţia asupra faptului că, totuşi, PIB-ul sovietic, deşi aflat în scădere faţă de anii ’60 şi ’70, înregistrase o creştere medie de 1,9%, în perioada 1981 – 1985. Acest lucru nu era...

Read More