Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Aniversarea unei pacificări, perspectiva unui conflict „îngheţat” 

Recenta vizită la Chişinău şi Tiraspol a ministrului adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, în contextul aniversării a 20 de ani de la începerea operaţiunii de menţinere a păcii de pe Nistru, a readus în discuţie problematica transnistreană şi a modului în care Kremlinul este dispus sau nu să cedeze presiunilor occidentale privind lichidarea acestui „conflict îngheţat”. Această „chestiune transnistreană” reprezintă unul din acele „conflicte îngheţate” care domină de aproape două decenii agenda diplomatică a lumii, cu precădere cea regională, şi care pare să nu aibă, dincolo de logică, o raţiune şi un sfârşit în viitorul apropiat....

Read More

România şi geopolitica Marilor Puteri. 28 iunie 1940

Dezinteresul geopolitic al Marii Britanii – una dintre puterile garante – în regiunea Mării Negre, detaşarea Franţei de România, precum şi semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, aveau să se constituie în elemente care vor favoriza prăbuşirea graniţelor României în vara anului 1940. În această uriaşă şi previzibilă încleştare geopolitică dintre Rusia şi Europa, rămâne extrem de actual şi interesant ceea ce credea şi afirma în scris, în 1941, istoricul român Gheorghe Brătianu, respectiv faptul că suntem un stat de necesitate europeană, aflat în atenţia Estului şi Vestului, Nordului şi Sudului deopotrivă, precum şi faptul că permanent poziţia noastră geopolitică şi geostrategică a atras grijă şi simpatie, uneori ocrotire, dar, de cele mai multe ori, apetit sau primejdie. Atuurile noastre geopolitice şi geostrategice ne-au implicat, fără voia noastră, în vâltoarea marilor jocuri şi prefaceri geopolitice de la mijlocul secolului XX şi ne-au fost, de cele mai multe ori, din păcate, fatale în devenirea noastră ca naţiune şi în dorinţa noastră de progres şi de modernitate. 28 iunie 1940 rămâne nu numai ziua în care Armata Roşie a intrat în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ci şi ziua în care pătimirea noastră a devenit o certitudine extrem de dureroasă. O durere care persistă şi astăzi în condiţiile în care relaţia România-Republica Moldova s-a dovedit a fi în ultimele două decenii, prin prisma dosarului identitar şi nu numai, extrem de dificilă şi, de...

Read More

“Operaţiunea Golgota” – planul secret al KGB de dezmembrare controlată a URSS

EVZ: Privind în urmă, după 20 de ani, era URSS condamnată să se dezmembreze? Care era contextul internaţional? Constantin Corneanu: Convulsiile lagărului socialist (Berlin-1953, Budapesta-1956, Praga-1968), mişcările „Carta’77” şi „Solidaritatea” poloneză, integrarea economică a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi încercarea de unificare politică a acesteia, ca urmare a „Raportului Tindemans” (decembrie 1975), au fost o veritabilă provocare strategică pentru Uniunea Sovietică. Intervenţia în Afganistan (decembrie 1979) avea să accentueze drama Imperiului Sovietic. Afganistanul devenise „Vietnamul” URSS: sovieticii erau prinşi într-un război pe care nu-l puteau câştiga, nici abandona.  La 10 ianuarie 1983, Viaceslav Daşicev, membru al Academiei de Ştiinţe a URSS,...

Read More

Trecutul și perspectiva unui conflict îngheţat

„Chestiunea transnistreană” reprezintă unul din acele „conflicte îngheţate” care domină de aproape două decenii agenda diplomatică a lumii, cu precădere cea regională, şi care pare să nu aibă, dincolo de logică, o raţiune şi un sfârşit în viitorul apropiat. În acest moment „ceasul” negocierilor a fost oprit în mod diplomatic iar reluarea dialogului formal în plan diplomatic, în vederea lichidării acestui „conflict îngheţat”, nu înregistrează nicio perspectivă de timp. I.Geopolitica unui spațiu istoric Transnistria reprezintă zona geografică dintre cursul inferior al Nistrului şi cel al Bugului Meridional şi este regiunea rămasă în urma dispariţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM) formate în...

Read More

Capul de pod transnistrean sub lupă

Furtuna diplomatică şi mediatică stârnită de intenţia Statelor Unite de a instala părţi componente ale sistemului american antirachetă în Europa Centrală şi de Est, precum şi opoziţia extrem de dură a Federaţiei Ruse la acest proiect, a readus în schimburile de telegrame dintre cancelariile diplomatice şi în preocupările mass-media internaţionale, problematica prezenţei trupelor ruse în spaţiul ex-sovietic (cu precădere în Republica Moldova) şi renaşterea ambiţiilor de mare putere ale Federaţiei Ruse. Toată această problematică politico-militară se află într-o strânsă conexiune cu problema transnistreană aflată pe agenda de lucru a diplomaţiei UE, a Kremlinului şi a Casei Albe într-un context...

Read More