Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Bătălia Moldovei, „Bătălia Armistițiului” (20 – 23 August 1944)*

Operațiunile militare ale Uniunii Sovietice din primăvara și vara anului 1944 au condus la conturarea faptului că Germania nazistă și aliații ei din Axă au pierdut inițiativa strategică și, totodată, războiul. În contextul stopării ofensivei de vară a Armatei Roșii în fața Varșoviei, precum și al succesului debarcării din Normandia (6 iunie 1944) și al victoriilor Aliaților Occidentali în Bătălia Franței, generalisimul Stalin a decis că trebuie să scoată România și Bulgaria din război și să preia sub control Balcanii. Operațiunea „Iași – Chișinău” sau Bătălia „Moldovei” (20 – 23 August 1944) avea să reprezinte suprema încercare a Uniunii...

Read More

Nicolae Ceaușescu și Armata. Dizidență și opoziția militară. 1965 – 1989 (II)*

În pofida acestor lucruri, mass-media occidentală (BBC, The Times și Süddentsche Zeitung), din 7 februarie 1983, menționa existența unor zvonuri despre o lovitură militară eșuată împotriva lui Nicolae Ceaușescu care ar fi avut loc la sfârșitul lui ianuarie 1983. „La începutul anului 1983, într-un mo­ment, deci, când conducerea română se afla după moartea lui Brejnev sub presiuni crescânde din partea conducerii moscovite, au putut fi auzite cu ocazia unei conferințe a comandanților reproșuri serioase la adresa politicii de apărare a lui Ceaușescu, chiar în prezența șefului de stat și de partid”[1], scria analista Anneli Ute Gabanyi. Walter Bacon jr. avea...

Read More

Nicolae Ceaușescu și Armata. Dizidență și opoziția militară. 1965 – 1989 (I)*

În perioada regimului comunist din România (1945 – 1989), Armata s-a aflat în centrul atenției factorului politic guvernamental în vederea transformării într-un braț înarmat și sigur al Partidului Comunist Român (PCR) pentru apărarea regimului politic, economic și social, precum și-a independenței și suveranității statului socialist împotriva unei intervenții străine, cu precădere, a statelor membre ale Tratatului de la Varșovia. Instituția militară a fost „democratizată” după 6 martie 1945 și, mai apoi, împinsă pe panta unui naționalism cu vădite accente de anti-sovietism și anti-rusism. Studiul de față își propune să analizeze acest proces de desovietizare și re-naționalizare a Armatei Române...

Read More

Alianțe politice din România înainte și după 23 August 1944*

Pe 23 august 1944, printr-un act de voinţă unilateral, România a încetat ostilităţile cu Uniunea Sovietică şi cu statele membre ale Coaliţiei Naţiunilor Unite. Prin urmare, ieşirea României din războiul germano-sovietic şi alăturarea ei Naţiunilor Unite, măsurile de ordin militar întreprinse începând cu deschiderea zonei fortificate din Poarta Focşanilor, curăţirea rapidă a teritoriului de prezenţa trupelor germane, concomitent cu executarea unei puternice apărări în lungul frontierei şi a liniei de demarcaţie, au asigurat scurtarea duratei războiului cu aproape 200 de zile. Aceasta este cea mai importantă consecinţă de ordin strategic pe care a produs-o actul de la 23 August...

Read More