Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Informația strategică și decidentul politic*

În culisele marilor decizii istorice a existat cunoaștere, informație? Și-au făcut serviciile de informații datoria? Cum au influențat ele decizia omului politic și de stat? În contextul aniversării a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, al discuțiilor legate de începuturile acestuia, precum și al responsabilităților, este extrem de important să știm și să înțelegem cum au gândit decidenții politico-militari, în ce context și cum și-au adaptat strategiile politice și interesele geopolitice la volumul de informații, dacă acestea au confirmat/infirmat anumite percepții sau nu. Pe 7 noiembrie 1944, la ora 10.20, când trapa spânzurătorii s-a...

Read More

Nevoia de înțelegere, de nuanțe și nu de legende*

În conștiința opiniei publice și-a mass-mediei interne și internaționale, precum și al unor decidenți politico-militari, s-a întărit convingerea că în urmă cu 75 de ani, la Ialta în perioada 4 – 11 februarie 1945 s-a decis soarta lumii pentru multă vreme. Auzim des sintagma Ialta – Malta ca o formulă care confirmă că totul se decide într-un loc prin voința și înțelepciunea decidenților politico-militari. O cercetare atentă a surselor istorice, precum și o interpretare nuanțată a acestora, ne convinge de contrariu: decidenții politico-militari sunt obligați să țină seama de desfășurarea și evoluția evenimentelor politico-militare care de multe ori par...

Read More

Nicolae Ceaușescu, structurile de forță ale României socialiste și Rețeaua „R” în decembrie 1989*

În evoluția evenimentelor politico-militare de la București din seara zilei de 22 decembrie 1989 și, mai apoi, din întreaga țară, un rol important avea să-l joace atacul „teroriștilor”, fenomenul „terorist” care a generat panică, morți și răniți. Totodată, o serie de istorici și reprezentanți ai mass-media consideră că în spatele acestui fenomen unic în societatea românească, în acele momente, s-au ascuns multe din misterele Revoluției Române din Decembrie 1989, iar constituirea unei noi structuri de putere, care a trecut la gestionarea problemelor statului, s-ar afla în strânsă legătură cu acest episod al fenomenului „terorist”.  Gruparea secretă de rezistență „R”...

Read More

Armata Română și prăbușirea comunismului (Decembrie 1989)*

Într-un discurs ținut în fața Parlamentului de la Strasbourg pe 23 noiembrie 1989, președintele francez François Mitterand, președinte în exercițiu al Parlamentului European, va declara: „Auzim apelul mulțimii de la Praga și dacă nu auzim încă vocea poporului român, simțim că această tăcere reprezintă un fapt enorm!”[1]. Pe măsură ce „noua gândire politică” sovietică în planul relațiilor internaționale era pusă în aplicare, România socialistă se scufunda într-o tăcere absolută în care se auzea doar vocea secretarului general al PCR, precum și-a oficioaselor de propagandă, respectiv Scânteia și România Liberă.  Speranța într-o evoluție politică favorabilă proceselor de perestroika și glasnosti...

Read More

DIA, între loialitate și suspiciune (3)*

Relația fostului șef al DIA din decembrie 1989 cu structurile de putere din MApN și DSS în Decembrie 1989, raporturile dintre liderii DIA și unitățile fostului DSS după 22 decembrie 1989, precum și cooperarea cu noua conducere politico-militară a României au făcut obiectul discuțiilor cu fostul șef al DIA din Decembrie 1989, viceamiralul (r) Ștefan Dinu. Prezentăm partea a III-a din dialogul în care sunt relevate, în premieră, gândurile și amintirile ultimului șef al DIA din perioada regimului comunist. Care a fost rolul Batalionului 404 Cercetare-Diversiune prin paraşutare? A avut o pregătire de tip comando care depăşea cu mult...

Read More