Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Pactul Molotov – Ribbentrop între geopolitică și strategie*

În ciuda turbulențelor interne care vizau consolidarea regimului socio-economic şi politic instaurat pe 25 octombrie 1917, Uniunea Sovietică a continuat să se afirme pe plan extern, după sfârșitul Războiului Civil, ca un mare centru de putere în arena relațiilor internaționale, cu ambiţii geopolitice imense. Regimul de la Moscova și-a normalizat treptat relațiile internaționale după 1922, dar fără a plăti datoriile statului țarist și fără a renunța la rolul său de centru al revoluției mondiale. Pe de o parte, URSS a menținut relații diplomatice și comerciale „normale” cu alte state, iar pe de altă parte a controlat, prin Komintern, activitatea...

Read More

Interesele strategice ale României și Armata Română pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial*

În cadrul echilibrului geopolitic european formaţiunile politice româneşti au avut de îndeplinit o anumită funcţiune. Geograful V. Mihăilescu a denumit-o, în 1943, drept „funcţiunea geopolitică şi geostrategică a pământului şi poporului carpatic românesc” şi ar avea trei componente: a) o funcţiune militară în epocile de criză europeană – apărarea, în teritoriile de avangardă din faţa Carpaţilor sau dinăuntrul Cetăţii transilvane, în caz de ofensivă pe orice direcţie; pivot de manevră, în caz de ofensivă (spre Balcani – 1913, spre Europa Centrală – 1919 şi spre Est – 1941); b) o funcţiune pozitivă în epocile de linişte, anume contopirea, adoptarea...

Read More

Un picnic pan-european, refugiați și…abandon*

În timpul discursului său de la Budapesta, din 12 iulie 1989, președintele SUA, George H. W. Bush, va declara: ,,Acum, pentru Ungaria a început anotimpul libertății”. Pe 19 august 1989 se va desfășura Picnicul Pan-European de la Sopron, în vestul Ungariei, la inițiativa lui Otto von Habsburg, fiul cel mare al ultimului împărat habsburgic, Carol I von Habsburg, și cu sprijinul liderului maghiar reformator Imre Pozsgay. Din ordinul ministrului de Interne, István Horváth, grănicerii maghiari au ținut deschisă frontiera cu Austria timp de patru ore, printr-o ,,poartă simbolică”, și s-au făcut că nu-i observă pe est-germanii care treceau în...

Read More

Marele Război pentru Apărarea Patriei, România și noul statut internațional al Uniunii Sovietice (1945)*

În zorii zilei de 22 iunie 1941, la orele 03.30, trupele Wehrmachtului, în cooperare cu cele româno-ungaro-finlandeze, au trecut la executarea prevederilor Directivei nr. 21 (Operaţiunea „Barbarossa”). Începea astfel să se deruleze una dintre cele mai importante operaţiuni militare ale celui de-Al Doilea Război Mondial, cu profunde implicaţii în geopolitica şi evoluţia relaţiilor internaţionale. Planul „Barbarossa” prevedea folosirea a 120 – 130 de divizii germane, care urmau, prin manevre de încercuire, să distrugă Armata Roşie, înaintând pe trei direcţii: a) spre nord, de la Königsberg la Leningrad; b) spre centru, de la Varşovia la Moscova și c) spre sud,...

Read More

România, Campania din Vest și organizarea postbelică a lumii (1944 – 1945)*

Pe 22 iunie 1941, România a intrat într-un conflict al continentelor, al civilizaţiilor, al raselor, al rezervelor economice mondiale, cu speranţa că viitoarea pace va reprezenta o soluţie de esenţă istorică, de perspectivă şi de organizare durabilă, care să poată aduce, în acelaşi timp, o soluţie de echilibru al raselor şi al continentelor, un sistem economic de organizare, de dominare şi de distribuire a materiilor prime, un sistem de organizare politică şi regională, care să creeze funcţiuni şi organisme noi, pentru ca popoarele să-şi poată salva existenţa. Trecerea Prutului, la 22 iunie 1941, a reprezentat o chestiune de demnitate...

Read More