Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență. Cazul Republicii Moldova (8)*

În timpul vizitei în RSSM a Comisiei de la Moscova, condusă de E. N. Auelbekov, prim-vicepreședintele Sovietului Suprem al URSS, Anatoli I. Lukianov, a telefonat, în cursul zilei de 7 septembrie 1989, la Comitetul Orășenesc al PCM Tiraspol și a discutat cu primul-secretar L. V. Țurcan și cu V. M. Râleakov, liderul OSTK și co-președintele Comitetului republican de grevă, despre situația locală și cea din RSSM. Trebuie menționat faptul că uzinele care formau complexul militaro-industrial din stânga Nistrului participau la realizarea a mai mult de 18% din volumul producției industriale din RSSM, însă numai 18% din venituri erau îndreptate...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență. Cazul Republicii Moldova (7)*

În contextul evoluțiilor din ce în ce mai complexe din spațiul URSS, respectiv revolta populației și-a liderilor din Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) față de puterea centrală de la Moscova și folosirea breșelor pe care perestroika și glasnosti le realizau în eșafodajul puterii sovietice pentru a obține independența, cetățenii din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) au început să devină tot mai nerăbdători în ceea ce privește democratizarea societății și, totodată, afirmarea identității naționale a majorității populației Republicii. Concomitent, locuitorii din raioanele aflate în stânga Nistrului, sub influența românofobilor și conservatorilor din aparatul de partid și de stat, sprijiniți...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență. Cazul Republicii Moldova (6)*

În cursul zilei de 28 iunie 1989, militanții FPM vor bloca desfășurarea ceremoniilor oficiale de sărbătorire a intrării trupelor sovietice în Basarabia în 28 iunie 1940, precum și mitingul Mișcării Internaționaliste Edinstvo (Unitatea). „Așadar – rememorează Mircea Snegur -, Frontul Popular declanșase niște acțiuni necontenite care nu plăceau tuturor. Într-un fel sau altul, ele se răsfrângeau negativ asupra relațiilor interetnice. Orașele rusofone cereau desfășurarea unui referendum în problemele limbilor, acordarea statutului de limbă de stat nu numai limbii moldovenești, ci și celei ruse, în caz contrar (amenințau liderii locali de aici), situația putea deveni imprevizibilă”. Chișinăul se radicalizează Mișcarea...

Read More

Relațiile politico-militare și diplomatice româno-ruse în Primul Război Mondial (1914 – 1918)*

Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei a fost unul dintre cele mai importante evenimente politico-militare ale anului 1916 și cu implicații aparte în economia Marelui Război. În clipa în care Kaizerul Wilhelm al II-lea a aflat de intrarea României în război, în timp ce juca scat, „și-a pierdut pe de-a-ntregul cumpătul”[1] și a declarat că războiul este „categoric pierdut”[2]. Înaltul Comandament German (OHL) a fost la fel de surprins ca și Kaizerul, însă, totuși, generalul Erich von Falkenhayn, șeful OHL, nu ignorase o astfel de perspectivă și se pregătise pentru ea. România încerca să profite de...

Read More

Informațiile secrete, „ilegalii” și adevărurile unei „trădări” sau „incompetențe”

Recentele dezvăluiri ale celui care a coordonat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) munca unui grup de oameni, ofiţeri deplin conspiraţi şi cunoscuţi sub denumirea de „Fantome/Ilegali” (Brigada„U”), a readus în discuţie importanţa informaţiei secrete, a celui care o obţine în folosul ţării sale, precum şi a modului în care aceasta poate fundamenta orientarea strategică a elitelor politice aflate la conducerea statului. Mărturisirile generaluluide brigadă (r) Cornel Biriş din SIE privind modul în care România a pierdut/abandonat, după 22 decembrie 1989, reţeaua de informaţii formată din ofiţeri deplin conspiraţi, aflaţi în misiune şi sub jurământ în Occident, a relevat...

Read More