Autor: Dr. Constantin CORNEANU

23 August 1944, noi reevaluări (1)*

În preajma evenimentelor din 19-23 august 1944, Mareşalul Ion Antonescu conchidea: „De toate am putut să dau Armatei: armament, echipament, instrucţie, hrană, disciplină…un singur lucru nu am reuşit – nu am putut să-i dau suflet!”[1]. Bătălia Moldovei (19-23 august 1944) a fost componenta militară a bătăliei duse de Mareşalul Antonescu şi Guvernul său, împreună cu opoziţia politică, pentru realizarea unui armistiţiu favorabil României. Acest lucru s-a dovedit, în final, în ciuda tuturor eforturilor, practic imposibil de realizat, astfel încât 23 August 1944[2] rămâne o teribilă lecţie pe care românii „trebuie s-o înveţe pe de rost şi să o transmită,...

Read More

Summit-ul sovieto-american de la Malta (2-3 decembrie 1989). Stenograma unei întâlniri*

În contextul apariției în mass-media românească a numeroase articole, opinii, supoziții referitoare la o posibilă înțelegere sovieto-americană pentru dematelarea glacisului strategic al URSS în 1989, cu precădere căderea regimului Ceaușescu în Decembrie 1989, se cuvine a face o lectură a stenogramei întâlnirii de la Malta din 2-3 decembrie 1989. Trebuie menționat faptul că pe 18 ianuarie 1989, Henry Kissinger, fost secretar al Departamentului de Stat al SUA, aflat la Kremlin, îi propunea lui Mihail S. Gorbaciov organizarea unor întâlniri şi negocieri la nivel înalt (SUA-URSS) pentru a se ajunge la realizarea unor înţelegeri unele formale, altele informale, vis-à-vis de...

Read More

Summit-ul de la Malta (2-3 decembrie 1989) și reconfigurarea sistemului de relații internaționale*

Într-un memorandum din 24 noiem­brie 1987, directorul CIA avertiza asupra faptului că Mihail S. Gorbaciov are intenția de a ameliora performanțele economice ale URSS, de a dinamiza politica internă și, cu ajutorul unei diplomații active, să facă din Uniunea Sovietică un adversar mai puternic și mai competitiv decât până atunci. Totuși, la nivelul CIA, la începuturile „perioadei Gorba­ciov”, nu exista un consens cu privire la modalitatea de interpretare a evenimen­telor din URSS. Istoricul rus Valeri L. Musatov, referindu-se la „noua gândire politică externă” a lui Mihail S. Gorbaciov, consemna: „Justificându-și propria politică, M. Gorbaciov susține că este acuzat pe nedrept, că...

Read More

KGB versus Securitate. Comploturile politico-militare din epoca Ceaușescu și relevanța lor în erodarea încrederii regimului*

În contextul discuțiilor pro și contra privind rolul și locul liderilor Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) în ceea ce privește existența unei opoziții organizate împotriva regimului Ceaușescu, precum și al amestecului comunității de intelligence a Uniunii Sovietice (KGB&GRU) în influențarea/manipularea acestei opoziții, se impune a readuce în atenția opiniei publice și a mass-media încercările de-a submina regimul Ceaușescu din interiorul său. Totodată, rolul și locul UM 0110 din cadrul Departamentului Securității Statului (DSS) trebuie să fie cunoscut și înțeles pentru a putea aprecia gradul de implicare al acestei unități pe frontul invizibil al contraspionajului în apărarea unei identități naționale...

Read More

Opoziția față de regimul Ceaușescu la începutul Anului 1989*

Ofițerii STASI care monitorizau permanent evoluțiile politico-economice și sociale din România socialistă raportau, pe 15 decembrie 1983, că manifestările și declarațiile lui Nicolae Ceaușescu, „care nu au fost convenite cu Comitetul Politic Executiv, sunt din ce în ce mai frecvent întâmpinate de o parte dintre muncitori și intelectuali cu neînțelegere și dezacord/obiecții”[1] și, totodată, faptul că „de la începutul anilor 80 au apărut manifestări care denotă o deteriorare a relațiilor de încredere dintre conducerea de partid și de stat și populație”[2]. Pe măsură ce parametrii economici se aflau simțitor sub indicatorii de plan și se efectua o reducere severă...

Read More