Autor: Dr. Constantin CORNEANU

„Operaţiunea Golgota” – planul secret al KGB de dezmembrare controlată a URSS

EVZ: Privind în urmă, după 20 de ani, era URSS condamnată să se dezmembreze? Care era contextul internaţional? Constantin Corneanu: Convulsiile lagărului socialist (Berlin-1953, Budapesta-1956, Praga-1968), mişcările „Carta’77” şi „Solidaritatea” poloneză, integrarea economică a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi încercarea de unificare politică a acesteia, ca urmare a „Raportului Tindemans” (decembrie 1975), au fost o veritabilă provocare strategică pentru Uniunea Sovietică. Intervenţia în Afganistan (decembrie 1979) avea să accentueze drama Imperiului Sovietic. Afganistanul devenise „Vietnamul” URSS: sovieticii erau prinşi într-un război pe care nu-l puteau câştiga, nici abandona.  La 10 ianuarie 1983, Viaceslav Daşicev, membru al Academiei de Ştiinţe a...

Read More

Operaţiunea „Farewell” şi demantelarea Uniunii Sovietice*

În pofida faptului că în 1969 disidentul sovietic Andrei Amalrik a scris o carte cu un titlu extrem de sugestiv şi provocator, respectiv Va supravieţui Uniunea Sovietică în 1984?, realităţile sovietice de la mijlocul anilor ’80 nu lăsau să se întrevadă, la nivel de analişti ai serviciilor de informaţii occidentale şi sovietologi, sfârşitul din acel 25 decembrie 1991. Într-un număr recent al revistei Foreign Policy România, sovietologul Leon Aron atrăgea atenţia asupra faptului că, totuşi, PIB-ul sovietic, deşi aflat în scădere faţă de anii ’60 şi ’70, înregistrase o creştere medie de 1,9%, în perioada 1981 – 1985. Acest...

Read More

Trecutul și perspectiva unui conflict îngheţat

„Chestiunea transnistreană” reprezintă unul din acele „conflicte îngheţate” care domină de aproape două decenii agenda diplomatică a lumii, cu precădere cea regională, şi care pare să nu aibă, dincolo de logică, o raţiune şi un sfârşit în viitorul apropiat. În acest moment „ceasul” negocierilor a fost oprit în mod diplomatic iar reluarea dialogului formal în plan diplomatic, în vederea lichidării acestui „conflict îngheţat”, nu înregistrează nicio perspectivă de timp. I.Geopolitica unui spațiu istoric Transnistria reprezintă zona geografică dintre cursul inferior al Nistrului şi cel al Bugului Meridional şi este regiunea rămasă în urma dispariţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM) formate în...

Read More

Capul de pod transnistrean sub lupă

Furtuna diplomatică şi mediatică stârnită de intenţia Statelor Unite de a instala părţi componente ale sistemului american antirachetă în Europa Centrală şi de Est, precum şi opoziţia extrem de dură a Federaţiei Ruse la acest proiect, a readus în schimburile de telegrame dintre cancelariile diplomatice şi în preocupările mass-media internaţionale, problematica prezenţei trupelor ruse în spaţiul ex-sovietic (cu precădere în Republica Moldova) şi renaşterea ambiţiilor de mare putere ale Federaţiei Ruse. Toată această problematică politico-militară se află într-o strânsă conexiune cu problema transnistreană aflată pe agenda de lucru a diplomaţiei UE, a Kremlinului şi a Casei Albe într-un context...

Read More

Tezaurul României de la Moscova*

Chestiunea Tezaurului României de la Moscova reprezintă unul dintre subiectele cele mai sensibile ale relaţiei româno-ruse, atât cea prezentă cât şi cea existentă între două state foste socialiste. Încredinţat Imperiului Ţarist şi pierdut în vâltoarea evenimentelor din Rusia revoluţionară a anului 1917, istoria Tezaurului României prezintă şi o serie de aspecte dintre cele mai puţin plăcute pentru noi, românii, şi care reuşesc să ne dezavantajeze în încercarea noastră de a obţine informaţii despre soarta lui şi despre posibilitatea restituirii. Repetatele înfrângeri ale trupelor române în campania anului 1916, sub presiunea trupelor germano-austro-ungare aflate în ofensivă pe frontul transilvan, au...

Read More