Autor: Dr. Constantin CORNEANU

O cerere receptată, însă neglijată: independență pentru Transnistria*

În contextul remodelării frontierelor stabilite în clipa destrămării URSS (25 decembrie 1991), chiar şi prin forţă generată de dreptul la autodeterminare al popoarelor sau grupurilor minoritare, repetata cerere de recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Republica Moldova şi Kremlin îngrijorează cancelariile diplomatice. Un factor de presiune menit a tempera parcursul pro-european al Republicii Moldova sau un potenţial butoi de pulbere gata de explozie? Întrebări care frământă opinia publică şi elitele politice din Republica Moldova, precum şi opinia publică internaţională, cancelariile diplomatice şi cartierele generale ale comandamentelor NATO. În cursul zilei de 7 aprilie 2014, liderul administraţiei transnistrene, Evgheni Şevciuk,...

Read More

Provocare majoră pentru Kremlin: federalizare sau destrămare a spațiului ucrainean?*

Suspendarea cooperării militare și civile dintre NATO (SUA) și Federația Rusă, în contextul evenimentelor din Ucraina și al anexării Peninsulei Crimeea la statul rus, reprezintă un gest menit să descurajeze noul comportament al Federației Ruse în arena relațiilor internaționale. Totodată, propunerea unui dialog între UE și Federația Rusă cu țările membre ale Parteneriatului Estic în legătură cu consecinţele semnării Acordurilor de Asociere și Liber Schimb, reprezintă un gest care relevă că diplomația rămâne, pentru moment, o opțiune în efortul de soluționare a crizei. Întărirea dispozitivului militar NATO (SUA) din Țările Baltice, Polonia și România, precum și întărirea prezenței forțelor...

Read More

România în geopolitica secolului XXI*

Motto: „Geopolitica statului trebuie să se regăsească în actele de guvernare ale elitelor politice” Rudolf Kjellén Într-o lecţie publică, ţinută în aprilie 1899, profesorul de drept de la Universitatea Upsala (Suedia), Rudolf Kjellén (1864-1922), pronunţa pentru prima dată termenul de „geopolitică”, dându-i acelaşi înţeles cu „geografia politică”, fundamentată de Friedrich Ratzel. Profesorul Ioan Conea (1902-1974) considera geopolitica o ştiinţă în devenire („ştiinţă a zilei”), care îşi propunea drept obiect de studiu „mediul politic planetar”, adică „jocul politic dintre state” (ştiinţa relaţiilor dintre state sau „a presiunilor dintre state”). Geopolitica se delimitează de geografia politico-militară, prin caracterul ei dinamic; în...

Read More

Teheran ’79 (3)*

„Criza ostaticilor”, izbucnită pe 4 noiembrie 1979, avea să amplifice eşecul american în zonă. La 20 octombrie 1979, preşedintele Carter a permis Şahului să intre pe teritoriul american, pentru a urma un tratament împotriva cancerului. În dimineaţa de sâmbătă, 4 noiembrie 1979, militanţii lui Khomeini au luat cu asalt clădirea Ambasadei SUA la Teheran. 69 de diplomaţi, ofiţeri de marină şi alţi membri ai personalului au fost reţinuţi ostatici de către oamenii lui Khomeini. „Toată lumea e OK”! La 6 noiembrie 1979, Khomeini şi-a asumat personal responsabilitatea  pentru lovitura de la ambasadă şi a anunţat că refuză orice negociere...

Read More

Teheran ’79 (2)*

În cursul anului 1978, KGB-ul a înregistrat faptul că pe străzile Teheranului lozincile demonstranţilor deveneau mai mult religioase decât politice: Allahu Akhbar! şi, din ce în ce mai mult, Allahu Akhbar! Khomeini Rakhbar! (Dumnezeu este Mare! Khomeini este conducătorul nostru!). Centrala KGB de la Moscova considera că în cazul în care şahul ar fi părăsit scena politică iraniană, alternativa cea mai probabilă era cea a unei guvernări militare. Opoziţia faţă de regimul din Iran părea să fie slabă şi necoordonată.  Era nevoie de sângele martirilor Criza de la Teheran avea să izbucnească într-un moment în care relaţiile dintre Egipt...

Read More