Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Surprindere strategică, eșec informativ. Înaltul Comandament German devansează atacul sovietic – 22 iunie 1941 (2)

Surprindere strategică, eșec informativ. Înaltul Comandament German devansează atacul sovietic – 22 iunie 1941 (2)

Posted by | 1 iul. 2015 | , , , , |

Mareşalul G. K. Jukov îşi aminteşte în memoriile sale faptul că şeful GRU, generalul-locotenent Filipp I. Golikov, a prezentat conducerii statului sovietic şi Marelui Stat-Major, la 20 martie 1941, un raport în care erau expuse variantele direcţiilor posibile ale loviturilor trupelor germane în cazul atacării URSS. GRU indica data de 20 mai 1941 ca fiind ziua începutului ofensivei germane împotriva Uniunii Sovietice. „Ceea ce a fost trecut cu vederea în informaţiile noastre – mărturisea Pavel A. Sudoplatov – a fost forţa calitativă a tacticii Blitzkrieg-ului. Credeam că, dacă va izbucni războiul, nemţii vor încerca mai întâi să pună mâna pe regiunile...

Read More
Surprindere strategică, eșec informativ. Înaltul Comandament German devansează atacul sovietic – 22 iunie 1941 (1)

Surprindere strategică, eșec informativ. Înaltul Comandament German devansează atacul sovietic – 22 iunie 1941 (1)

Posted by | 23 iun. 2015 | , , , , |

În multitudinea de declarații, opinii, comentarii și luări de poziție ale decidenților politico-militari ai spațiului euro-atlantic privind criza din Ucraina, cele declarate de către generalul american Philip Breedlove, comandantul Forțelor Aliate ale NATO în Europa (SACEUR), pe 4 mai 2015 în fața Comitetului pentru Servicii Armate din Senatul SUA, provoacă îngrijorare. „Operaţiunile militare ruseşti, în ultimul an, în Ucraina şi în regiune, în general au dat la iveală că avem serioase probleme în colectarea şi analizarea informaţiilor”, a declarat generalul Philip Breedlove și, totodată, „anumite manevre militare ruseşti ne-au luat prin surprindere”, a recunoscut generalul. Privind evoluția evenimentelor din spațiul ex-sovietic dintr-o astfel...

Read More
„Noua gândire politică” a URSS și efectul ei asupra relațiilor internaționale în 1989*

„Noua gândire politică” a URSS și efectul ei asupra relațiilor internaționale în 1989*

Posted by | 29 mai 2015 | , , , , |

„Perestroika” şi „glasnosti” aveau să contribuie în mod substanţial la reformarea URSS-ului, favorizînd o „nouă gândire politică” în domeniul relaţiilor internaţionale. Conceptul de „Casă Comună Europeană” avea să devină unul dintre obiectivele strategice ale politicii externe ale lui Mihail S. Gorbaciov şi va influenţa reconfigurarea relaţiilor internaţionale în anul 1989. Tratativele diplomatice pentru unificarea Germaniei şi amplificarea procesului de integrare economică, politică şi monetară a statelor membre ale CEE, având drept ţintă naşterea UE de astăzi, au fost favorizate de această „nouă gândire politică” în domeniul relaţiilor internaţionale a liderului URSS. În contextul oferit de prăbuşirea glacisului strategic al...

Read More
Nu, nu am greșit cu nimic…când am trecut Nistrul

Nu, nu am greșit cu nimic…când am trecut Nistrul

Posted by | 7 apr. 2015 | , , , , |

Într-o recentă intervenție publică pe marginea dimensiunii răsăritene a politicii externe românești, fostul consilier prezidențial pentru probleme de securitate națională, Iulian Fota, menționa faptul că cea mai mare greșeală a României în relația cu Rusia a fost trecerea Nistrului în iulie 1941. O afirmație…care necesită nuanțări și o bună înțelegere a unui timp istoric, precum și a unei decizii, controversate în epocă și după, însă corectă din punct de vedere militar și strategic. Istoricul Gheorghe I. Brătianu identifica printre cele două „poziţii-cheie” – respectiv poziţii geopolitice decisive pe care România trebuia să le includă obligatoriu în calculele ei strategice...

Read More
Operațiuni militare cu impact strategic. Bătălia Berlinului (aprilie – mai 1945)*

Operațiuni militare cu impact strategic. Bătălia Berlinului (aprilie – mai 1945)*

Posted by | 25 nov. 2014 | , , , , |

În ansamblul desfășurării operațiunile militare din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Bătălia Berlinului (16 aprilie – 2 mai 1945) a avut o însemnătate aparte pentru toți combatanții: pentru Națiunile Unite (Aliații Occidentali și URSS) era prețul suprem al unei victorii scump plătită, până atunci, și atât de dorită, iar pentru Reich-ul german era sfârșitul unei iluzii. Totodată, cucerirea Berlinului, în pofida înțelegerilor interaliate privind guvernarea spațiului german în perioada postbelică, putea influența o reconsiderare a comportamentului unuia/unora dintre Aliați. Capturarea de către soldații Diviziei 9 Tancuri americane a unui pod peste Rin, la Remagen, pe 7 martie 1945,...

Read More