Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Teheran ’79 (2)*

În cursul anului 1978, KGB-ul a înregistrat faptul că pe străzile Teheranului lozincile demonstranţilor deveneau mai mult religioase decât politice: Allahu Akhbar! şi, din ce în ce mai mult, Allahu Akhbar! Khomeini Rakhbar! (Dumnezeu este Mare! Khomeini este conducătorul nostru!). Centrala KGB de la Moscova considera că în cazul în care şahul ar fi părăsit scena politică iraniană, alternativa cea mai probabilă era cea a unei guvernări militare. Opoziţia faţă de regimul din Iran părea să fie slabă şi necoordonată.  Era nevoie de sângele martirilor Criza de la Teheran avea să izbucnească într-un moment în care relaţiile dintre Egipt...

Read More

Teheran ’79 (1)*

În acest început de secol XXI, Iranul reprezintă în arena relaţiilor internaţionale un actor extrem de capricios, imprevizibil şi ale cărei evoluţii politice şi militare sunt greu, dacă nu chiar imposibil, de anticipat, după cum era şi în anii ’70 ai secolului trecut. Evenimentele petrecute în perioada 1978 – 1979 pe teritoriul Iranului aveau să bulverseze întregul sistem de relaţii politice al Orientului Mijlociu, raporturile americano-iraniene, viaţa politică internă americană şi nu numai. „Criza iraniană” a determinat un necesar reviriment în activitatea de culegere de informaţii şi analiză a comunităţii informative americane şi, totodată, a celei sovietice. Transformarea Iranului...

Read More

Aniversarea unei pacificări, perspectiva unui conflict „îngheţat” 

Recenta vizită la Chişinău şi Tiraspol a ministrului adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, în contextul aniversării a 20 de ani de la începerea operaţiunii de menţinere a păcii de pe Nistru, a readus în discuţie problematica transnistreană şi a modului în care Kremlinul este dispus sau nu să cedeze presiunilor occidentale privind lichidarea acestui „conflict îngheţat”. Această „chestiune transnistreană” reprezintă unul din acele „conflicte îngheţate” care domină de aproape două decenii agenda diplomatică a lumii, cu precădere cea regională, şi care pare să nu aibă, dincolo de logică, o raţiune şi un sfârşit în viitorul apropiat....

Read More

România şi geopolitica Marilor Puteri. 28 iunie 1940

Dezinteresul geopolitic al Marii Britanii – una dintre puterile garante – în regiunea Mării Negre, detaşarea Franţei de România, precum şi semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, aveau să se constituie în elemente care vor favoriza prăbuşirea graniţelor României în vara anului 1940. În această uriaşă şi previzibilă încleştare geopolitică dintre Rusia şi Europa, rămâne extrem de actual şi interesant ceea ce credea şi afirma în scris, în 1941, istoricul român Gheorghe Brătianu, respectiv faptul că suntem un stat de necesitate europeană, aflat în atenţia Estului şi Vestului, Nordului şi Sudului deopotrivă, precum şi faptul că permanent poziţia noastră geopolitică şi geostrategică...

Read More

„Câinele va muri mâine!”. Cazul Aldo Moro (2)*

Proiectele de lovituri de stat din partea forţelor de dreapta s-au constituit, în acei ani, în pericole la fel de semnificative pentru democraţia italiană ca şi bombele şi exploziile din „strategia tensiunii”, în care BR erau implicate din plin. În februarie 1981, John McCaffery, un fost agent al forţelor speciale britanice, va declara, în mod oficial, la New York, că a participat, în 1972, la întâlnirile bancherului Michele Sindona cu ofiţeri superiori din forţele armate italiene, având ca scop prezentarea unui „proiect de lovitură de stat cu scopul de a constitui un guvern capitalist şi pro-american”. 150 de morţi...

Read More