Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Sub povara acelui noiembrie de neuitat…*

În Bucureștiul unui cald septembrie 1944, cineva l-a chestionat pe liderul PNȚ, Iuliu Maniu, cu referire la condițiile acceptate de România cu ocazia semnării Convenției de Armistițiu cu Națiunile Unite, de la Moscova, din noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, respectiv dacă acestea sunt în conformitate cu cele stabilite la Cairo. „Bătrânul om de stat a răspuns: «Mai bine n-am fi semnat nimic, rezultatul ar fi fost acelaşi»”, avea să consemneze Pamfil Șeicaru. Istoriografia, mass-media și opinia publică românească continuă să comenteze și să aprecieze, să descifreze și să înțeleagă în profunzime cele petrecute la Moscova, în 9...

Read More

O imensă așteptare, încă…*

Proclamarea independenței Republicii Moldova, în urmă cu 30 de ani, precum și apariția celui de-al doilea stat românesc independent „pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop”, reprezenta „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, după cum se menţiona în Declaraţia Guvernului României de recunoaştere a independenţei Republicii Moldova din 27 august 1991. Și, totuși…ne reamintim, după trei decenii, că în contextul evenimentelor din spaţiul dintre Prut și Nistru, Institutul de Cercetări Social-Politice al CC al PCM a dat publicităţii un...

Read More

România și drumul spre independență al Republicii Moldova (27 august 1991)*

Pe 12 februarie 1990, cu ocazia Reuniunii Cerului Deschis (12 – 14 februarie 1990), desfășurată la nivel de miniștrii de externe ai statelor membre NATO și ale Tratatului de la Varșovia, la Ottawa, Sergiu Celac va aborda în dialogul cu ministrul de Externe al Uniunii Sovietice, Eduard A. Şevardnadze, problemele cele mai delicate din relația româno-sovietică. Cu această ocazie, ministrul de Externe al României a înaintat propunerea deschiderii unei reprezentanțe consulare românești în RSS Moldovenească[1], „reprezentanță care să aibă acoperire pe întreg teritoriul care aparținuse cândva statului român, adică inclusiv în Bucovina de Nord și inclusiv în cele trei...

Read More

Nemeritata uitare*

Recent am revăzut Grivița, Plevna și Vidin, locurile în care trupele române s-au acoperit de glorie în primul lor botez al focului după renașterea statalității românești și-a puterii sale armate. Una dintre subunitățile care aveau să se acopere de glorie în luptele de la Grivița și Plevna avea să fie și Bateria a 3-a din Regimentul 3 artilerie, comandată de căpitanul Gheorghe Lupașcu, în structura căreia se aflau și 44 de pompieri din Secțiile Giurgiu, Ploiești și Brăila. În condițiile existenței unui redan în fața Griviței, care împiedica operațiunea de amplasare a artileriei române și ruse la o distanță...

Read More

O lecție de însușit*

În urmă cu 80 de ani, la ora 03.30, în zorii zilei de 22 iunie 1941, trupele Wehrmachtului au trecut la executarea prevederilor Directivei nr. 21 (Operaţiunea „Barbarossa”), respectiv atacarea Uniunii Sovietice. Începea astfel să se deruleze una dintre cele mai importante operaţiuni militare ale celui de-Al Doilea Război Mondial, cu profunde implicaţii în geopolitică şi evoluţia viitoare a relaţiilor internaţionale. Într-un Memorandum înaintat OKW-ului în preajma atacului din 22 iunie 1941, amiralul Canaris scria, cu referire la războiul ce urma să înceapă, că această campanie „nu va face altceva decât să copleşească Germania şi să anuleze puţinele şanse...

Read More