Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Eforturi politico-diplomatice pentru apărarea României Mari. 1918 – 1940 (1)*

La 7 mai 1919, în Palatul Trianon de la Versailles, s-au aflat față în față învinși și învingători. Contele Ulrich von Brockdorff-Rantzau, ministrul de externe al Germaniei, părea că simbolizează încă militarismul prusac și duritatea diplomației germane. Reprezentanții Antantei nu au recunoscut sau nu au vrut să recunoască în mândria și orgoliul lui von Brockdorff-Rantzau, mândria și orgoliul unei mari națiuni. „S-a cerut de la noi să ne recunoaștem singuri vina. Dar o astfel de recunoaștere ar fi o minciună din partea mea. (…) Nu cunoaștem cauza urii al cărei obiect suntem și am simțit voința pasionantă cu care...

Read More

Relațiile româno-ruse și manualele de istorie românești la începutul secolului XXI*

În ceas aniversar, respectiv 140 de ani de relații diplomatice româno-ruse, modul în care sunt percepute acestea de ambii parteneri, aspectele pozitive și negative din bilanțul acestora reprezintă teme de reflecție aparte pentru prezentul și viitorul acestei relații politico-diplomatice, economice și culturale. Totodată, maniera și modalitatea în care sunt educate tinerele generații din România în sistemul de învățământ preuniversitar cu referire la această relație politico-diplomatică este relevant pentru a înțelege prezentul și a anticipa viitorul acesteia. Începuturile unei relații Afirmarea Rusiei ţariste în prim-planul evoluţiilor politico-militare din spaţiul sud-est european va inaugura existenţa unei tumultoase relaţii româno-ruse cu efecte...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență. Cazul Republicii Moldova (9)*

Pe 7 octombrie 1989, câteva zeci de tineri au ieșit în piața centrală din Chișinău și au început să afișeze placarde cu următoarele înscrisuri: „Cerem alternativă PCUS!”, „Jos Constituția stalinistă!”, „Jos limba rusă de stat!” etc. Miliția RSSM a intervenit în forță și au avut loc ciocniri cu tinerii demonstranți.  Împotriva politicii Partidului și Statului  În ziua următoare, 8 octombrie 1989, Frontul Popular din RSSM a organizat un miting la Teatrul de Vară din Chișinău. „Această formațiune ne ținea mereu în tensiune. Recunosc, uneori mă supăram pe conducătorii Frontului care nu ne dădeau măcar un mic răgaz pentru soluționarea...

Read More

Armata Română, consolidarea statului şi afirmarea naţiunii române (2)*

Având în vedere marile probleme pe care le născuse sfârşitul Primului Război Mondial, dar mai ales prevederile Tratatului de la Versailles, România va adera la politica de securitate colectivă şi va lupta pentru a o impune pe continent în speranţa iluzorie că va menţine pacea şi stabilitatea. Va încheia o serie de alianţe şi va crea înţelegeri cu statele vecine, înţelegeri menite a garanta pacea în zonă. În deceniile de după 1918, cheltuielile militare ale României vor reprezenta doar 16% din bugetul statului, în raport cu alte ţări: Franţa (28%), Polonia (30%), Ungaria (30%), Turcia (37%), Iugoslavia (27%), Rusia...

Read More

Armata Română, consolidarea statului şi afirmarea naţiunii române (1)*

În evoluţia statului român şi afirmarea naţiunii române ca parte componentă a lumii democratice, civilizate, instituţia Armatei Române a jucat un rol esenţial fără de care nimic din efortul politico-diplomatic, şi nu numai, nu ar fi fost posibil. Renaşterea instituţiei militare, după un veac de dispariţie din istoria românilor (1711 – 1830), reprezintă începutul unui lung proces de formare, consolidare, modernizare şi afirmare a statului român, de împlinire a aspiraţiilor naţionale.  Sub povara marilor interese strategice Rivalitatea geopolitică dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist avea să influenţeze evoluţia istorică a Principatelor Române, Moldova şi Muntenia, în tot cursul secolului...

Read More