Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Armata Română, consolidarea statului şi afirmarea naţiunii române (2)*

Având în vedere marile probleme pe care le născuse sfârşitul Primului Război Mondial, dar mai ales prevederile Tratatului de la Versailles, România va adera la politica de securitate colectivă şi va lupta pentru a o impune pe continent în speranţa iluzorie că va menţine pacea şi stabilitatea. Va încheia o serie de alianţe şi va crea înţelegeri cu statele vecine, înţelegeri menite a garanta pacea în zonă. În deceniile de după 1918, cheltuielile militare ale României vor reprezenta doar 16% din bugetul statului, în raport cu alte ţări: Franţa (28%), Polonia (30%), Ungaria (30%), Turcia (37%), Iugoslavia (27%), Rusia...

Read More

Armata Română, consolidarea statului şi afirmarea naţiunii române (1)*

În evoluţia statului român şi afirmarea naţiunii române ca parte componentă a lumii democratice, civilizate, instituţia Armatei Române a jucat un rol esenţial fără de care nimic din efortul politico-diplomatic, şi nu numai, nu ar fi fost posibil. Renaşterea instituţiei militare, după un veac de dispariţie din istoria românilor (1711 – 1830), reprezintă începutul unui lung proces de formare, consolidare, modernizare şi afirmare a statului român, de împlinire a aspiraţiilor naţionale.  Sub povara marilor interese strategice Rivalitatea geopolitică dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist avea să influenţeze evoluţia istorică a Principatelor Române, Moldova şi Muntenia, în tot cursul secolului...

Read More

Relațiile româno-sovietice sub semnul perestroikăi și al Revoluției Române din Decembrie 1989*

Pe 7 noiembrie 1987, Evgheni Afanasiev, membru al Academiei URSS, declara la Radio Budapesta: „Societatea sovietică a trăit o formă de izolare intelectuală voluntară (sic!), cu alte cuvinte, fără a cunoaște nimic din Vest…Nu ne-au preocupat nici Max Weber, nici Durckheim, nici Freud, nici Toynbee, ori Spengler. Acestea nu sunt doar simple nume, sunt nume care, în spatele lor conțin lumi, sisteme ale unor lumi. Dacă o societate nu reușește să se pună în contact cu aceste lumi, părăsește pur și simplu secolul douăzeci, se găsește la periferia celor mai importante descoperiri ale secolului”[1]. Nevoia de reformare a societății...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență. Cazul Republicii Moldova (8)*

În timpul vizitei în RSSM a Comisiei de la Moscova, condusă de E. N. Auelbekov, prim-vicepreședintele Sovietului Suprem al URSS, Anatoli I. Lukianov, a telefonat, în cursul zilei de 7 septembrie 1989, la Comitetul Orășenesc al PCM Tiraspol și a discutat cu primul-secretar L. V. Țurcan și cu V. M. Râleakov, liderul OSTK și co-președintele Comitetului republican de grevă, despre situația locală și cea din RSSM. Trebuie menționat faptul că uzinele care formau complexul militaro-industrial din stânga Nistrului participau la realizarea a mai mult de 18% din volumul producției industriale din RSSM, însă numai 18% din venituri erau îndreptate...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență. Cazul Republicii Moldova (7)*

În contextul evoluțiilor din ce în ce mai complexe din spațiul URSS, respectiv revolta populației și-a liderilor din Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania) față de puterea centrală de la Moscova și folosirea breșelor pe care perestroika și glasnosti le realizau în eșafodajul puterii sovietice pentru a obține independența, cetățenii din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) au început să devină tot mai nerăbdători în ceea ce privește democratizarea societății și, totodată, afirmarea identității naționale a majorității populației Republicii. Concomitent, locuitorii din raioanele aflate în stânga Nistrului, sub influența românofobilor și conservatorilor din aparatul de partid și de stat, sprijiniți...

Read More