Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Reșița în vâltoarea Revoluției Române din Decembrie 1989*

În contextul evoluției evenimentelor de la Timișoara din perioada 16 – 20 decembrie 1989 și al radicalizării protestului maselor populare împotriva regimului Ceaușescu și al comunismului, locuitorii municipiului Reșița vor ieși în stradă pe 21 decembrie 1989. Revolta reșițenilor din ziua de 21 decembrie 1989 va conduce la preluarea controlului orașului, de către manifestanții aflați în stradă, astfel încât Reșița a devenit, în seara zilei de 21 decembrie 1989, cel de-al treilea oraș liber al României. Muncitorii și tinerii Reșiței se revoltă În contextul reîntoarcerii lui Nicolae Ceaușescu din Iran și al discuruslui său de la TVR din seara...

Read More

Timișoara, începutul sfârșitului. Decembrie 1989*

Încurajați de evenimentele care se desfășurau în celelalte țări membre ale Tratatului de la Varșovia, alimentați cu informații, analize și opinii de către Radio Europa Liberă și Radio Vocea Americii, românii sperau, nădăjduiau la o schimbare de lideri politici, și, de ce nu, chiar de regim. Represiunea brutală a forțelor de ordine (Miliție şi Securitate) la Timișoara, în după-amiaza zilei de 16 decembrie 1989, a aprins flacăra revoltei populare împotriva regimului Ceaușescu.   Revoltă, după o imensă așteptare În contextul transformărilor din spațiul răsăritean, locuitorii Ti­mișoarei (315.000) erau în așteptarea producerii a ceva, a unei scântei, în contextul în...

Read More

Noiembrie 1989. Ultimul Congres, ultimele visuri*

Radio Budapesta va lansa în eter, la 18 noiembrie 1989, știrea, preluată, mai apoi, de către Radio Europa Liberă, potrivit căreia Partidul Socialist din Ungaria își anunța intenția de a nu participa la lucrările Con­gresului al XIV-lea al PCR. În buletinul de știri de la Radio Europa Liberă din 20 noiembrie 1989, de la ora 22.00, se va menționa faptul că lucrările Congresului au fost boicotate și de către alte state. „Diplomații din cele 12 state membre în Comunitatea Europeană acredi­tați la București, boicotează cel de-al XIV-lea Congres al PCR. În semn de protest față de violarea drepturilor omului...

Read More

Ieșirea României din război (23 August 1944) și participarea la victoria Națiunilor Unite. Lecții de istorie*

La 2 august 1944, Marele Cartier General sovietic (STAVKA) a ordonat Fronturilor 2 şi 3 Ucrainene să pregătească şi să execute o operaţie ofensivă, în urma căreia să fie zdrobit Grupul de Armate „Ucraina de Sud” şi să fie scoase din război România şi Bulgaria. Planul operaţiei prevedea „încercuirea şi nimicirea printr-un atac concentric în cleşte a Armatei 6 germane în spaţiul Iaşi-Chişinău, zdrobirea Armatei 3 române în spaţiul de la nord-est de Delta Dunării şi – simultan cu acestea – executarea unei lovituri între Siret şi Prut, spre sud, în adâncimea teritoriului României”[1]. În cazul unei rezistenţe inamice,...

Read More

DIA, între loialitate și suspiciune (1)*

Numeroase opinii, comentarii, articole și nu numai au pus în discuție rolul și locul jucat de către Direcția de Informații a Armatei Române în Decembrie 1989. În mass-media din România anilor ’90 se consemnase faptul că un grup[1] de civili și ofițeri din MApN și DIA[2], fuseseră într-o deplasare externă la Moscova, pe 11 decembrie 1989, la „un colocviu pe tema securității în Balcani”. O astfel de călă­torie a amplificat supozițiile memorialiștilor din Departamentul Securității Statului (DSS) privind implicarea DIA într-un posibil scenariu al unei lovituri de stat militare împotriva lui Nicolae Ceaușescu, cu concursul GRU în Decembrie 1989....

Read More