Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Am fost sau nu…în primejdie?*

În Decembrie, precum în fiecare an din cele peste trei decenii trecute de atunci, subiectul „adevărurilor” privind Revoluția Română din Decembrie 1989 generează în mass-media un val de discuții pro și contra, alimentează diferitele teorii conspiraționiste și readuce în prim-plan întrebări care încă nu-și găsesc răspunsul. A fost o revoluție autentică sau o lovitură de stat cu sprijin militar extern? A fost România amenințată cu destrămarea? Mișcările de trupe sovietice, bulgare și ungare de la frontiera de stat a României făceau parte dintr-un plan sau nu? Pe 9 decembrie 1989, Direcția de Informații a Armatei (DIA) comunica conducerii MApN...

Read More

Revoluție, teroare și dezinformare. Cluj-Napoca – Decembrie 1989*

Pe măsură ce se prefigura o revoltă internă având în vedere condiţiile de viaţă, elita politico-militară şi de ,,intelligence” a României socialiste a refuzat să accepte noile realităţi. În pofida tuturor sem­nalelor primite, în diferite formule politico-diplomatice şi nu numai, percepţia can­ce­lariilor diplomatice occidentale şi ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia era aceeaşi: la Bucureşti nimeni nu poate, nimeni nu încearcă sau nimeni, de fapt, nu vrea să schimbe ceva. Comportamentul structurilor de forţă (MApN, Ministerul de Interne şi Departamentul Securității Statului), începând cu 16 decembrie 1989, vor confirma întru-totul această convingere existentă în cancelariile diplomatice ale...

Read More

Lecțiile Istoriei*

La împlinirea a 80 de ani de la încheierea Bătăliei Stalingradului (23 august 1942 – 2 februarie 1943), rămân câteva veșnice întrebări pe buzele generației care a trăit ororile războiului, precum și a celei care a încercat să-l înțeleagă: Ce am căutat la Stalingrad? și Cum de a fost posibilă înfrângerea? Întregul efort politico-diplomatic şi militar al Mareşalului Ion Antonescu, de după 22 iunie 1941, viza asigurarea unui loc cât mai privilegiat la viitoarea „masă a păcii”, unde spera că vor fi reconsiderate interesele şi aspiraţiile poporului român, iar teritoriile pierdute în vara anului 1940 se vor întoarce la...

Read More

Un „adevăr” neacceptat, un interes strategic asumat*

Un confrate al scrisului istoric consemna într-o ultimă apariție editorială despre faptul că au existat și există publiciști și istorici, din țară și din exterior, interesați să răstălmăcească poziția lui Nicolae Ceaușescu în ce privește relația cu spațiul dintre Prut și Nistru. O relație aflată sub povara unor „adevăruri istorice” promovate de regimul de la Chișinău și de protectorii săi de la Kremlin. Sub presiunea liderilor comuniști de la Chișinău, deranjați în mod vădit de adevărurile istorice promovate de presa, literatura și istoriografia din România socialistă, Uniunea Sovietică a inițiat un dialog cu Nicolae Ceaușescu asupra acestui subiect. În...

Read More

O reconciliere în așteptare*

În urmă cu 80 de ani, la 10 ianuarie 1943, cele 7.000 de guri de foc ale artileriei sovietice vor da semnalul declanşării atacului final asupra Stalingradului. La 2 februarie 1943, trupele Armatei 6 germane, care apărau „Festung Stalingrad”, au capitulat, în frunte cu feldmareşalul Friedrich Paulus. Reproşurile şi atitudinea vădit ostilă a aliatului german, după bătălia de la Stalingrad, au generat o ripostă epistolară extrem de dură a Mareşalului Ion Antonescu, pe 9 decembrie 1942, în care se menționa faptul că România, în pofida unei dotări militare precare, a decis, totuși, să participe alături de Wehrmacht „la zdrobirea...

Read More