Autor: Dr. Constantin CORNEANU

23 August 1944, noi reevaluări (2)*

În timp ce sovieticii reluau, în dimineaţa zilei de 22 august 1944, ofensiva pentru a captura trecătorile de peste Prut şi a putea încercui, astfel, unităţile Subgrupului de Armate „Dumitrescu”, continuau să se menţină dezacordurile dintre generalii români privind modalităţile de ducere a luptei. La ora 09.30, şeful Marelui Stat-Major român emite Ordinul nr. 305.121, prin care cere ca „toate fracţiunile răzleţe [aflate în retragere – n. n.] şi chiar ostaşii izolaţi să fie imediat opriţi, constituiţi în subunităţi şi unităţi şi instalaţi în numeroasele acoperiri aflate pe direcţia de pătrundere a inamicului, precum şi pe flancurile acestei direcţiuni,...

Read More

23 August 1944, noi reevaluări (1)*

În preajma evenimentelor din 19-23 august 1944, Mareşalul Ion Antonescu conchidea: „De toate am putut să dau Armatei: armament, echipament, instrucţie, hrană, disciplină…un singur lucru nu am reuşit – nu am putut să-i dau suflet!”[1]. Bătălia Moldovei (19-23 august 1944) a fost componenta militară a bătăliei duse de Mareşalul Antonescu şi Guvernul său, împreună cu opoziţia politică, pentru realizarea unui armistiţiu favorabil României. Acest lucru s-a dovedit, în final, în ciuda tuturor eforturilor, practic imposibil de realizat, astfel încât 23 August 1944[2] rămâne o teribilă lecţie pe care românii „trebuie s-o înveţe pe de rost şi să o transmită,...

Read More

Eforturi politico-diplomatice pentru apărarea României Mari. 1918 – 1940 (2)*

Germania lui Hitler se îndrepta cu pași repezi spre război. Aflați la Berlin, la 6 noiembrie 1938, Gheorghe I. Brătianu și Atta Constantinescu au avut o discuție cu mareșalul Göring, care a ținut să precizeze că „a rămas o problemă: încotro se va îndrepta România până la urmă, ceea ce influențează și problema relațiilor (Germaniei, n. n.) cu Ungaria”[1]. Arthur Konradi, președintele NSDAP, secțiunea din România, propunea Berlinului un plan de dezmembrare a României denumit „Frühling offensive” („Ofensiva de primăvară”), prin care urmau a fi susținute „agitațiile ucrainene pentru formarea unui stat independent, cu regiuni din nordul Bucovinei, nordul...

Read More

Summit-ul sovieto-american de la Malta (2-3 decembrie 1989). Stenograma unei întâlniri*

În contextul apariției în mass-media românească a numeroase articole, opinii, supoziții referitoare la o posibilă înțelegere sovieto-americană pentru dematelarea glacisului strategic al URSS în 1989, cu precădere căderea regimului Ceaușescu în Decembrie 1989, se cuvine a face o lectură a stenogramei întâlnirii de la Malta din 2-3 decembrie 1989. Trebuie menționat faptul că pe 18 ianuarie 1989, Henry Kissinger, fost secretar al Departamentului de Stat al SUA, aflat la Kremlin, îi propunea lui Mihail S. Gorbaciov organizarea unor întâlniri şi negocieri la nivel înalt (SUA-URSS) pentru a se ajunge la realizarea unor înţelegeri unele formale, altele informale, vis-à-vis de...

Read More

Summit-ul de la Malta (2-3 decembrie 1989) și reconfigurarea sistemului de relații internaționale*

Într-un memorandum din 24 noiem­brie 1987, directorul CIA avertiza asupra faptului că Mihail S. Gorbaciov are intenția de a ameliora performanțele economice ale URSS, de a dinamiza politica internă și, cu ajutorul unei diplomații active, să facă din Uniunea Sovietică un adversar mai puternic și mai competitiv decât până atunci. Totuși, la nivelul CIA, la începuturile „perioadei Gorba­ciov”, nu exista un consens cu privire la modalitatea de interpretare a evenimen­telor din URSS. Istoricul rus Valeri L. Musatov, referindu-se la „noua gândire politică externă” a lui Mihail S. Gorbaciov, consemna: „Justificându-și propria politică, M. Gorbaciov susține că este acuzat pe nedrept, că...

Read More