Autor: Dr. Constantin CORNEANU

Relațiile româno-sovietice/ruse de la destindere la încordare (1990 – 2017)*

În contextul evoluției evenimentelor din zilele lui decembrie 1989, convorbirea telefonică din 27 decembrie 1989 dintre Ion Iliescu, președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), și Mihail S. Gorbaciov, secretarul general al CC al PCUS și președinte al Sovietului Suprem al URSS, precum și dialogul cu ambasadorul URSS la București, Evgheni M. Tiajelnikov, păreau să fie un semn în ceea ce privește un nou început în relațiile româno-sovietice. Jurnalistul rus Nikolai Morozov, fin observator al scenei politice românești post-decembriste, va sesiza faptul că noii lideri ai României, deși nu aveau o orientare pro-Occident evidentă, încercau să nu-și creeze obligații față...

Read More

Trebuie să ne reafimăm dreptul de a fi împreună*

Începând de azi, 1 decembrie 2017, intrăm în anul Marii Uniri, anul în care ne pregătim să sărbătorim Centenarul, prezentându-ne lumii cu tot ce am construit într-un secol de unitate națională. Despre Marea Unire și necesitatea cunoașterii trecutului, a contextului în care am devenit România Mare, vorbim cu doctorul în istorie Constantin CORNEANU, președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”. Se spune că democrația se ofilește în absența memoriei. Istoria trebuie și ea să ne fie reamintită din când în când? O rememorare a faptelor istorice, a clipelor care au devenit istorie se impune deoarece înțelegând faptele din trecut,...

Read More

Deschiderea celui de-Al Doilea Front. Consecințe politico-strategice

Cu ocazia desfășurării mesei rotunde științifice intitulată Deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: premise, tratative,  importanță, organizată de către Centrul Rus de Știință și Cultură din România și Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” din cadrul INST/Academia Română, președintele AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU a susținut o comunicare în prezența oaspeților de la Moscova (general-maior prof. dr. Vladimir Zolotariov, cercetător principal dr. Nikolai Ilievsky) și a reprezentanților părții române (prof. univ. dr. Mihail E. Ionescu și cercetător științific principal II dr. Șerban Cioculescu din cadrul ISPAIM). Debarcarea trupelor aliate...

Read More

Pompierii Militari pe fronturile Războiului Independenței de Stat (1877 – 1878)

Cucerirea independenței de stat, cu arma în mână în fața redutelor otomane de la Plevna, Rahova și Vidin (1877 – 1878), a fost un pas absolut necesar și firesc în drumul spre Marea Unire din 1 Decembrie 1918. În aceste momente istorice, Corpul Pompierilor Militari s-a aflat în linia întâi a marilor prefaceri naționale și sociale, a afirmării națiunii române și a voinței ei de libertate și independență. În bătălia pentru cucerirea Independenței de Stat a României, pompierii militari s-au acoperit de glorie și au scris, totodată, o pagină unică și irepetabilă în istoria acestei arme. Pompierii Militari integrați...

Read More

Căderea unei lumi: Rusia Romanovilor

Rusia țaristă se prezenta, la începutul secolului al XX-lea, ca o ţară a contrastelor: 80% din populaţie era formată din ţărani, care duceau o viaţă ca în Evul Mediu, iar la extrema cealaltă se aflau artiştii, scriitorii, compozitorii, oamenii de ştiinţă, perfect familiarizaţi cu stilul de viaţă occidental. Pe lângă economia capitalistă, reprezentată de faptul că Rusia era cel mai mare producător de ţiţei şi principalul exportator de grâne, coexista un regim al cenzurii politice şi al arbitrariului poliţienesc, neavând nici Constituţie, nici Parlament. Păturile educate sperau, în perspectiva secolului al XX-lea, ca Rusia să facă saltul în modernitate...

Read More