Disoluţia graduală a Uniunii Sovietice şi implicaţiile acesteia la nivelul României
Episodul degringoladei Uniunii Sovietice, ca bastion final al comunismului, exercită şi astăzi un amplu magnetism analitic, interpretativ şi ştiinţific la nivelul cercurilor academice, reflectând intenţia decantării, într-o manieră cât mai echidistantă şi precisă, a multiplelor cauze care au dus la sucombarea Imperiului sovietic. Complexitatea inerentă problematicii, cu implicaţii absconse şi incognoscibile, suscită, apetenţa istoricilor, politologilor şi analiştilor în „elucidarea motivaţiilor care au condus la prăbuşirea unui colos ce părea indestructibil”[1]. Iniţiate cu scopul de a resuscita un sistem intrat în letargie, perestroika şi glasnosti[2], cele două reforme elaborate în „laboratoarele sovietice” şi considerate a fi, la acea vreme, panacee inovatoare, au eşuat...
Read More