Basarabia în relațiilor româno-ruse/sovietice a fost titlul conferinței-dezbatere organizată de către Fundația Europeană Titulescu în seara zilei de 9 aprilie 2025. Conferința-dezbatere a fost moderată de către președintele Fundației Europene Titulescu, prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE, iar dr. Vasile BUGA (expert-asociat al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”) și dr. Constantin CORNEANU (președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”) au susținut alocuțiuni pe marginea temei propuse spre dezbatere. Totodată, istoricul col. (r) dr. Ilie SCHIPOR a relevat aspecte inedite din problematica Tezaurului artistic al României evacuat în iulie 1917 în Rusia.
Istoricul dr. Vasile BUGA a prezentat modul în care liderii de partid și de stat ai României socialiste au abordat problematica basarabeană, după 1965, în dialogul cu înalții demnitari de partid și de stat ai Uniunii Sovietice, implicit dialogul politic dintre Nicolae Ceaușescu și Leonid I. Brejnev.
Drumul spre suveranitate și, mai apoi, independenţă al celor trăitori în spaţiul dintre Prut şi Nistru, precum și dincolo de acesta din urmă, s-a desfăşurat în contextul procesului de destrămare a URSS, ca urmare a politicii de glasnosti şi perestroika iniţiate de către Mihail S. Gorbaciov. În contextul accentuării procesului de destrămare a Uniunii Sovietice, mai ales ca urmare a eşecului puciului de la Moscova din 19 – 21 august 1991, forţele naţionale româneşti de la Chişinău au reuşit să impună proclamarea independenţei Republicii Moldova pe 27 august 1991. Din păcate, relaţia dintre România şi Republica Moldova în ultimele trei decenii s-a dovedit extrem de dificilă în pofida faptului că există un trecut istoric şi cultural comun, o moştenire şi o identitate care ne apropie. În pofida unor guvernări ale partidelor politice din Republica Moldova, după 7 aprilie 2009, declarate ca fiind pro-europene, a diferitelor angajamente asumate în relaţia cu UE şi a disponibilităţii României de-a sprijini parcursul pro-european al Republicii Moldova, România nu a reuşit să obţină acea influenţă menită a-i conferi un statut aparte şi un rol esenţial în evoluţiile politice interne şi externe de la Chişinău. În opinia președintelui Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, Relaţia România – Republica Moldova s-a dovedit a fi în ultimele trei decenii, prin prisma dosarului identitar şi nu numai, extrem de dificilă şi, de cele mai multe ori, impredictibilă. Rămâne, totuşi, pentru eternitate şi pentru adevărul istoric faptul că „proclamarea unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forţa în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov – Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor şi intereselor poporului român”.
Istoricul col. (r) dr. Ilie SCHIPOR a relevat aspecte inedite din eforturile de reconstituire a inventarului Tezaurului artistic/ identitar al României din 1917.
