Sebastian Rusu, jurnalist de politică externă la portalul Jurnalistii.ro și expert asociat al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, cu numeroase ştiri şi analize realizate în ultimii ani despre realitățile geopolitice din spațiul ex-sovietic, în special cel al Republicii Moldova, a descris succint realităţile politice actuale de peste Prut, în contextul apropierii alegerilor şi al serbării Centenarului, într-un interviu acordat Europunkt.

Europunkt: La sfârşitul acestui an, în Republica Moldova vor avea lor alegeri parlamentare. Care sunt principalele forţe politice care se întrec pentru încrederea alegătorilor moldoveni şi ce platforme propun?

Sebastian Rusu: Alegerile parlamentare, care vor avea loc în această toamnă la Chișinău, sunt cruciale pentru destinul geopolitic al Republicii Moldova, în contextul în care avem un președinte marionetă pro-rus, Igor Dodon, și un Gguvern pro-european, constituit în jurul PDM (Partidul Democrat din Republica Moldova), formațiunea oligarhului Vladimir Plahotniuc. Ar fi o catastrofă geopolitică, în opinia mea, ca forțele pro-ruse să câștige în toamnă guvernarea, ceea ce nu ar fi o surpriză, dacă privim rezultatele guvernării cabinetului de miniştri, condus de Pavel Filip. Principalele forțe politice de la Chișinău se împart în trei:

  • partide politice care militează pentru integrarea R. Moldova în cadrul Uniunii Euro-Asiatice și totodată slujesc cultul personalității președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin: PSRM (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, al actualului preşedinte, Igor Dodon), PCRM (Partidul Comunist din Republica Moldova, al fostului preşedinte Vladimir Voronin) și Partidul Nostru (formațiunea fugarului Renato Usatâi, un personaj al lumii interlope și al serviciilor speciale ruse, fost primar al municipiului Bălți);
  • partide politice care doresc o Moldovă europeană, apropiată de valorile euro-atlantice și implicit să continue reformele convenite la Vilnius, în momentul parafării Acordului de Asociere al Republicii Moldova la UE (29 noiembrie 2013): PDM (Partidul Democrat din Republica Moldova), PL (Partidul Liberal), PLDM (Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova), PPEM (Partidul Popular European din Republica Moldova), PUN (Partidul Unității Naționale din Republica Moldova), PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) și PPDA (Partidul Platforma Demnitate și Adevăr).
  • partide politice pro-unioniste care militează inclusiv pentru unirea cu România: PUN și PL.

Acestea sunt cele mai importante partide de pe scena politică de la Chișinău, care se vor bate pentru voturile cetățenilor de peste Prut, cu amendamentul că PAS, PUN și PPDA nu sunt la guvernare și sunt nou apărute în peisajul politic moldav. Până în momentul startului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, lupta politică rămâne deschisă și sunt posibile tot felul de combinații și alianțe în cadrul celor două blocuri politice antagoniste: pro-european și pro-rus.

În ce măsură alegerile din acest an vor gravita în jurul opţiunilor geopolitice şi în ce măsură vor ţine de chestiuni de politică internă? Cine are interesul să transforme dezbaterea electorală în discuţie de politică externă şi cine ar vrea mai degrabă ca problemele interne să ţină capul de afiş?

Alegerile parlamentare, care vor avea loc în această toamnă la Chișinău, au o miză geopolitică clară întrucât Federația Rusă se va implica activ, după cum s-a implicat și în alegerile prezidențiale din decembrie 2016 când, cu sprijinul tacit al oligarhului Vladimir Plahotniuc, a pus la dispoziție toate resursele necesare (inclusiv turismul electoral din Transnistria) pentru că socialistul Igor Dodon să câștige. Federația Rusă și forțele pro-ruse nu acceptă să piardă controlul în Republica Moldova în contextul în care războiul din Donbass este încă în plină desfășurare, iar granița UE și a NATO este la Prut. Chestiunile de politică internă vor ține și ele capul de afiș întrucât corupția, lipsa locurilor de muncă, sărăcia, depopularea sunt chestiuni la zi, care dacă sunt atent manipulate în rândurile electoratului țintă vor aduce voturi consistente. Partidele pro-ruse vor merge cel mai mult pe chestiuni de politică internă și vor căuta să scoată în față problema furtului miliardului de lei de la BEM (Banca de Economii a Moldovei), care încă nu a fost recuperat, precum  și diferite scandaluri de corupție din cadrul fostei alianțe de integrare pro-europene, care a fost în ultimii ani la putere în Republica Moldova. Cred că guvernarea PDM-ului pilotată atent de oligarhul Vladimir Plahotniuc va căuta în aceste luni până la toamnă să dea o serie de reforme populiste, prin care să mai îndulcească electoratul moldav nostalgic după imaginea „Tătucului Sovietic”. În aceste alegeri, opțiunile electorale ale cetățenilor moldavi sunt vaste, întrucât își pot exprima votul pentru continuarea drumului european, pentru apropierea de Kremlin sau pentru unirea cu România.

Vorbind de opţiuni geopolitice, în ce fel vor fi influenţate alegerile de serbarea Centenarului şi mai mult decât atât, de Declaraţiile de Unire, din partea câtorva zeci de consilii locale din Republica Moldova, adoptate tocmai în contextul împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire?

Sărbătorirea celor 100 de ani de la făurirea României Mari cu siguranță că va avea ecou în rândul electoratului pro-unionist de la Chișinău, în contextul în care președintele Traian Băsescu este un jucător activ acolo. Identificarea lui Traian Băsescu cu unionismul a fost firească, dacă analizăm mandatele sale și locul pe care Republica Moldova l-a avut în proiecția externă a dânsului, iar acest lucru pentru cetățenii moldoveni este un lucru pozitiv. Traian Băsescu are o șansă imensă în politica de peste Prut pentru că schimbă mentalități, iar vizitele pe care le-a făcut în toamnă la Soroca și Ialoveni întăresc ceea ce am spus mai sus. Declarațiile simbolice de unire pe care le semnează primăriile de peste Prut întăresc electoratul pro-unionist moldav, care nu este deloc de neglijat în momentul de față și sunt un argument pentru liderii moldavi din cadrul PUN să capaciteze acest electorat și construiască o alternativă credibilă în Parlamentul de la Chișinău din toamnă. Momentan, guvernarea PSD-ALDE de la București nu ne-a prezentat public nici un plan pentru sărbătorirea Centenarului în țară, deci ce să mai vorbim de diasporă și de Republica Moldova? Dacă vor fi niște simple ceremonii, nu vor conta pentru moldovenii de rând care văd în România, un frate mai mare care îi poate ajută pe calea europeană.

An electoral, Declaraţii de Unire în contextul cărora unii politicieni de la Chişinău au vorbit de „război civil”, o Transnistrie tot mai imprevizibilă, cu numeroase exerciţii militare la începutul acestui an, relaţii tot mai tensionate între SUA şi Rusia…Care sunt şansele pentru destabilizarea situaţiei din Republica Moldova în 2018?

Declarațiile de unire constituie elementul central în baza cărora politicienii partidelor pro-ruse din Republica Moldova își vor construi campania electorală pentru electoratul acestora țintă și aici mă refer la cetățenii moldoveni de origine rusă, cât și la cei cu nostalgia gloriosului trecut sovietic în suflet. Să nu ne speriem când vom vedea afișe cu imaginea României fasciste care a cotropit Republica Moldova în 1941 sau cu te miri ce marote de factură nkvd-istă la adresa Bucureștiului. PSRM și PCRM vor exploata electoral tema unionismului în campanie și totodată vor trebui să facă față și formațiunii politice a lui Renato Usatâi pe segmentul electoral cu opțiuni pro-ruse. Întorcându-mă la întrebarea dvs., eu consider că situația din Republica Moldova nu se va destabiliza în 2018, pentru că Rusia nu are un interes în acest sens. Pentru moment, Rusia are de rezolvat Donbassul și Siria, unde este un jucător activ militar, dat totuși nu trebuie să neglijăm Transnistria și Găgăuzia. Aceste două teritorii sunt factorii de presiune ai Federației Ruse în Republica Moldova, în special Transnistria, unde Kremlinul are armament și Armata a 14-a. În Transnistria, au loc frecvent exerciții militare pe care forțele ruse le desfășoară cu cele separatiste, atât pentru a descuraja Chișinăul în relația cu Tiraspolul, cât și Kievul în contextul războiului deschis din Donbass. În ceea ce privește Găgăuzia, acest teritoriu cu statut autonom nu este încă o problemă pentru autoritățile de la Chișinău, ci mai mult un câmp de încercare politică al PSRM și al PDM. Politicienii găgăuzi care au făcut declarații belicoase la adresa unionismului provin din rândul acestor partide: Irina Vlah (PSRM), Cornel Dudnic (PDM) și Mihail Kindeghelean (apropiat de Vladimir Voronin, PCRM).

Care este poziţia României faţă de Declaraţiile de Unire şi de serbarea Centenarului?

Oficial, statul român nu a luat nicio poziție în legătură cu aceste declarații simbolice de unire, iar în legătură cu sărbătorirea Centenarului nu știm mare lucru. Tot ce știm este că domnul Dragnea i-a trasat niște sarcini premierului Dăncilă în această chestiune, iar la ministerul Culturii există un departament Centenar transferat de la Guvern și acordă finanțare tuturor celor care depun proiecte legate de acest moment deosebit de important pentru ființa noastră națională. După cum am scris într-un editorial la începutul acestui an, consider că Centenarul este un moment ratat întrucât trebuia asumat politic de către toate forțele din plenul de la București și pregătit în detaliu încă de acum 3-4 ani. Cel mai probabil va fi o spoială tipic dâmbovițeană, când se vor tăia panglici și se vor legăna colive. Păcat că s-a ratat o mare șansă, prin care puteam să ne redefinim proiectul de țară. Ce le vom spune noi fraților de peste Prut, celor din Bucovina și Ținutul Herța de Centenar? Luptați, fraților, luptați! Nu este suficient, pentru că vremea vorbelor meșteșugite a trecut demult! În schimb, faptele rămân.

Pe cine susţine România în alegeri?

Guvernarea PSD-ALDE va susține din umbră la Chișinău în alegerile parlamentare PDM-ul oligarhului Vladimir Plahotniuc întrucât există legături vechi din vremea guvernării Adrian Năstase. Președinția României va susține cel mai probabil o coaliție pro-europeană, care să continue reformele convenite la Vilnius în momentul parafării Acordului de Asociere al Republicii Moldova la UE. PMP  va susține PUN și implicit pe domnul Anatol Șalaru, USR va susține PAS (n.r. Partidul Acțiune și Solidaritate) și pe doamna Maia Sandu, iar PNL ar putea sprijini pe PL și pe domnul Mihai Ghimpu. În general, forțele politice de la București vor gira forțele pro-europene de la Chișinău, care cred că se vor coaliza în bătălia cu PSRM-PCRM-PN pentru a putea să obțină majoritatea în plenul de la Chișinău. Rămâne de văzut cum va juca PDM și implicit Vladimir Plahotniuc. În vară, vom ști cum se vor coagula forțele pe eșichierul de centru-dreapta.

Se ştie că politica moldovenească este foarte imprevizibilă. Totuşi, riscaţi un pronostic? Dacă nu, care ar părea totuşi scenariile mai probabile?

În momentul de față este greu de dat un pronostic, însă un lucru este cert: forțele pro-europene și cele pro-unioniste trebuie să se coalizeze pentru a putea obține un scor bun în alegeri. Scenariile pot fi multiple însă, pentru moment, să așteptăm alegerile anticipate pentru Primăria Chișinăului și pentru cea de la Bălți. În funcție de aceste rezultate, vom vedea cum se vor contura posibilele înțelegeri electorale. Un lucru este cert în momentul de față: PSRM, PCRM și PN vor candida singure pe același segment de electorat țintă: pro-rus. Partidele pro-europene vor gravita cel mai probabil în jurul PDM-ului lui Plahotniuc: PPEM, PL, PLDM, inclusiv PAS și PPDA. Pentru moment, PUN merge singur ghidat de Traian Băsescu. Până la toamnă, mai sunt câteva luni bune și multe lucruri se pot schimba pe eșichierul politic din Republica Moldova.