În contextul evoluțiilor politico-militare de după 23 august 1944, Armata Română a fost obligată să participe la războiul împotriva Germaniei naziste cu cel puţin 12 divizii, să înlesnească libera mişcare pe teritoriul ei a armatelor aliate şi să le faciliteze prin toate mijloacele posibile şi pe cheltuiala ei comunicaţiile pe pământ, pe apă şi în aer, să pună la dispoziţie construcţii şi instalaţii de tot felul şi să facă plăţile cerute de Comandamentul sovietic. Pe 7 septembrie 1944, generalul Rodion I. Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean, a ordonat subordonarea marilor unităţi ale Armatei române celei sovietice, fără să precizeze raporturile de drept dintre cele două armate, modalităţile de cooperare în luptă, de asigurare materială, de conducere etc. Armatele 1 şi 4 române au fost subordonate Frontului 2 Ucrainean, care le-a subordonat Armatelor 53 şi 27 sovietice, împreună cu care au constituit grupuri de armate, în care decizia efectivă aparţinea comandanţilor sovietici. Această situaţie s-a perpetuat până la 9 mai 1945. După semnarea Convenţiei de Armistiţiu, procesul de integrare a Armatei române sub comandament sovietic s-a adâncit tot mai mult, privând Marele Stat-Major român de orice atribuţii operaţionale. Marele Stat-Major a rămas în ţară cu atribuţii de evidenţă, completarea pierderilor, instrucţia trupelor din interior, ca organ de execuţie a dispoziţiunilor Comisiei Aliate (sovietice) de Control, ceea ce l-a determinat pe şeful Marelui Stat-Major, generalul de armată Gheorghe Mihail să demisioneze, în semn de protest.

Într-un astfel de context, se va derula tragedia Diviziei 4 Infanterie aflată în ziua de 20 octombrie 1944 în capul de pod de la Szolnok, de pe Tisa. Aceasta a fost capturată aproape în întregime de germani, comandantul unităţii, generalul Platon Chirnoagă, devenind singurul general român căzut prizonier pe Frontul de Vest. La acuzele extrem de dure ale mareşalului Rodion I. Malinovski, care a acuzat o trădare şi trecerea voluntară în masă la inamic, generalul de corp de armată Nicolae Macici, comandantul Armatei 1 române, în componenţa căreia se găsea Divizia 4 infanterie, a întocmit un raport, în care menționa faptul că începând cu ziua de 19 octombrie, germanii au atacat puternic acest cap de pod cu unităţi blindate de la V, de la NV şi de la Szolnok spre S, pe malul de est al Tisei. „În aceste condiţii sumar descrise, era fatal ca Divizia 4 infanterie, în acest cap de pod de mică adâncime, fără rezerve la vest de Tisa, fără mijloace anticar, fără poduri peste Tisa, era fatal, zic, să nu poată rezista atacului decât 2 zile. (…) Divizia 4 a fost angajată în punctul cel mai expus al Armatei 27 sovietice, fără să se ţină seama de oboseala oamenilor sosiţi după foarte îndelungate marşuri, fără niciun repaos şi fără putinţă a fi reorganizaţi”, menționa generalul de corp de armată Nicolae Macici, comandantul Armatei 1 române.

Divizia Trădată este un documentar dedicat celor petrecute în capul de pod de la Szolnok, de pe Tisa, în acea fierbinte toamnă a anului 1944, fiind realizat în octombrie 1999 în cadrul redacției TV Pro-Patria a MApN de către jurnalistul și istoricul Constantin Corneanu. Acest film este un modest omagiu adus celor sacrificați deliberat, de către aliatul sovietic, și uitați, mai apoi, de către ISTORIA ROMÂNILOR.