Auteur : Dr. Constantin CORNEANU

Putin, din nou imprevizibil

Recenta decizie a președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, de-a o grația pe Nadia Savcenko, ofițer ucrainean aflat în închisorile rusești, relaţia NATO-Rusia şi vizita lui Vladimir Putin în Grecia au constituit subiectele aflate în dezbaterea intitulată PUTIN, DIN NOU IMPREVIZIBIL, din data de 26 mai 2016, iniţiată de către jurnalistul Ion Petrescu, realizatorul emisiunii Ziua Z de la postul 6TV, cu participarea președintelului Fundației EURISC, dr. Liviu MUREȘAN, și a președintelui AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU (a se vedea: https://www.youtube.com/watch?v=Mke4dcQ-1no). În cuprinsul emisiunii a fost reiterată necesitatea unor relaţii normale cu statul vecin Federaţia Rusă, și a fost salutată...

Read More

Relațiile internaționale, sferele de influență și intelligence-ul românesc. Studiu de caz: 23 August 1944 versus 22 Decembrie 1989 (2)

Într-un astfel de context al evoluțiilor relațiilor internaționale și al desovietizării Europei Răsăritene, se naște întrebarea care a fost rolul și locul aparatului de intelligence al României acelor vremuri, respectiv DSS-ul?! Comanda Departamentului Securităţii Statului era exercitată de către generalul-colonel Iulian Vlad[1], care avea şi rangul de ministru secretar de stat în Ministerul de Interne al Republicii Socialiste România. În mandatul lui Tudor Postelnicu şi, mai apoi, al generalului-colonel Iulian Vlad, ideologizarea aparatului DSS se va accentua tot mai mult, cu precădere spre finalul regimului comunist din România. Imposibila înțelegere, imposibila acțiune Într-un raport al STASI, din 5 septembrie...

Read More

Relațiile internaționale, sferele de influență și intelligence-ul românesc. Studiu de caz: 23 August 1944 versus 22 Decembrie 1989 (1)

Pe măsură ce evoluțiile politico-militare de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și diplomația secretă a sferelor de influență, creionau împărțirea lumii, cu precădere a Europei, analiștii și ofițerii intelligence-ului românesc s-au confruntat cu posibilitatea de-a lua în calcul o răsturnare a alianţelor instituite de noile conjuncturi geopolitice apărute după 6 septembrie 1940. O situație asemănătoare a existat și în teribilul An 1989, astfel încât se naște o firească întrebare: cum s-au racordat SSI-ul și DSS-ul, în epocă, la valul de schimbări geopolitice care au afectat ordinea internațională pe cale de constituire sau constituită deja?! Cele două...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență (5). Bătălia pentru Limba Română

Liderii de la Kremlin au devenit extrem de îngrijorați de turnura pe care o luau evenimentele în spațiul RSSM, astfel încât, la sfârșitul lunii martie 1989, a sosit la Chișinău o Comisie a CC al PCUS condusă de către Ivan Feklistov cu misiunea de-a examina situația politică locală și acordarea ajutorului necesar CC al PCM. Referindu-se la comportamentul acestui înalt activist de partid al Uniunii Sovietice, Mircea Snegur consemna faptul că „s-a opus, împreună cu unii adepți ai săi din aparatul CC al PCM, până la sfârșit tuturor transformărilor legate de problemele naționale ale poporului băștinaș”. Ivan Feklistov era responsabilul...

Read More

Lungul drum spre regăsire, libertate și independență (4). Rolul KGB în implementarea „perestroikăi”

În continuarea vizitelor de înalt nivel de la Chișinău, din acel an 1989 atât de tumultos, se poate înscrie și vizita lui Alexandr N. Iakovlev, secretar al CC al PCUS și „arhitectul restructurării” din URSS, care a discutat cu membrii CC al PCM, însă și cu cei ai mișcărilor „neformale”. „Principala concluzie, făcută de el (Alexandr N. Iakovlev – n. n.) în urma vizitei, consta în faptul că situația din Republica Moldova nu se deosebește cu nimic de cea din alte republici și că la noi conducerea trebuie să-și modifice atitudinea față de forțele democratice”, consemna Mircea Snegur în memoriile sale. Referitor la implicarea...

Read More