În contextul desfășurării evenimentelor din spațiul ex-sovietic, respectiv încercările de integrare europeană ale Republicii Moldova și revoltele din zona estică a Ucrainei, președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU, a acordat un interviu portalului electronic Epoch Times – România cu referire la evoluțiile geopolitice din acest spațiu. Prezentăm prima parte a interviului.

Cum se explică cererea recentă a autorităților transnistrene de alipire la Rusia? Urmează un scenariu de tip Crimeea?

Liderii de la Tiraspol îşi continuă campania de presiune asupra guvernului constituţional de la Chişinău, în speranţa că vor obţine mai multe concesii politice şi economice, şi, totodată, se dovedeşte a fi un aliat preţios al Federaţiei Ruse în efortul acesteia de a bloca integrarea Republicii Moldova în UE. Trebuie menţionat faptul că 70% din exporturile Transnistriei sunt direcţionate fie spre Uniunea Europeană, fie spre Chişinău, astfel încât liderii de la Tiraspol și Moscova se află într-o situație ingrată. Orice desprindere politică și economică a Tiraspolului de Republica Moldova va impune creșterea în mod semnificativ a sprijinului financiar al Federației Ruse în zona transnistreană în condiţiile în care economia Federației Ruse ar putea să stagneze în 2014. Pe măsură ce administraţia de la Tiraspol menţine actualul curs de neparticipare la acordurile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, implicit la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), întreprinderile transnistrene nu vor putea să beneficieze de avantajele pe care le oferă ZLSAC, iar aplicarea unor taxe vamale exporturilor transnistrene pe piața UE, va afecta negativ competitivitatea produselor acestor întreprinderi. Acceptarea standardelor impuse de aderarea la UE va impune exercitarea unor măsuri de control de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova asupra calității mărfurilor şi asigurarea respectării regulilor de origine pentru exporturile efectuate de companiile transnistrene ceea ce va împieta asupra declaraţiilor şi comportamentului independent al Tiraspolului. O decuplare a Transnistriei de Republica Moldova şi o recunoaştere a independenţei acesteia se poate dovedi a fi extrem de costisitoare din punct de vedere financiar în actualul context pentru Kremlin, însă o federalizare a spaţiului ucrainean şi o integrare a Transnistriei în viitoarele jocuri geopolitice ale Federaţiei Ruse, se pot dovedi mai profitabile pentru Kremlin decât o independenţă a Tiraspolului. Cred că pe termen scurt şi foarte probabil şi pe termen mediu nu ne putem aştepta la repetarea scenariului din Peninsula Crimeea.

Cum se explică căderea dramatică în sondaje a forțelor pro-europene de la Chișinău?

Printr-o puternică ofensivă mediatică a forţelor politice pro-ruse din Republica Moldova, nemaivorbind de recentele evenimente în care Federaţia Rusă provoacă teamă şi îngrijorare cu influenţe asupra convingerilor şi atitudinilor politice ale unor categorii de alegători, precum şi datorită eşecului elitei politice pro-europene de a eradica fenomenul de corupţie existent în Republica Moldova şi, totodată, unor temeri legate de sacrificiile impuse de adoptarea standardelor UE în viaţa economică a Republicii Moldova.

Ce alte vulnerabilități mai are Republica Moldova față de încercările Rusiei de a opri procesul de integrare europeană?

În afara conflictului transnistrean, ca pârghie de control asupra evoluţiilor geopolitice ale Chişinăului, putem vorbi despre problema exportului de vinuri, fructe şi legume în spaţiul rusesc, despre faptul că numeroşi cetăţeni din Republica Moldova lucrează în Federaţia Rusă iar remitenţele din acest spaţiu sunt extrem de importante pentru concetăţenii lor, precum şi despre veşnica problemă a securităţii energetice a statului moldovean. Întreruperea furnizării de gaze naturale sau energie electrică de către Federaţia Rusă sau majorarea preţului de achiziţie poate pune în dificultate extremă Republica Moldova. Prezenţa în ultimele sondaje de opinie a PCRM-ului cu cifre care variază între 24 şi 34% din intenţiile de vot are darul de a ne îngrijora foarte mult, iar diferitele tendinţe secesioniste ale găgăuzilor par să complice şi mai mult evoluţia Republicii Moldova spre un viitor european.

(Va urma)