În seara zilei de 10 decembrie 2025, Fundația Europeană Titulescu a găzduit lansarea volumului Republica Moldova pe drumul suveranității și independenței (1988-1991), în prezența autorului volumului, președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorghe I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU. Discuțiile privind apariția acestui volum și conținutul acestuia au fost moderate de către președintele Fundației Europene Titulescu, prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE, care a semnat și Cuvântul Înainte al acestui volum. Pe marginea volumului și-a subiectului abordat au rostit alocuțiuni prof. univ. dr. Ioan SCURTU, prof. univ. dr. Dumitru PREDA, conf. univ. dr. Gabriel MICU și istoricul dr. Vasile BUGA.

„Evoluțiile din spațiul public și politic al Republicii Moldova s-au aflat și în atenția cancelariilor politico-diplomatice din statele membre ale CEE și NATO, iar Ministerul Afacerilor Externe de la București a căutat, în permanență, să ofere clarificări asupra fenomenului, informații de bună calitate privind prezentul și perspectivele a ceea ce se întâmpla la Chișinău. A existat o preocupare continuă a factorilor politici și diplomatici occidentali privind posibilitatea revizuirii prin forță sau nu a frontierei dintre România și Uniunea Sovietică. Liderii politici și diplomatici ai României din anii 1990 – 1991 au explicat și nuanțat, în nenumărate întâlniri oficiale, atât în țară cât și în străinătate, poziția și interesele României față de prezentul și viitorul statalității dintre Prut și Nistru. În contextul apariției unor reticențe în abordarea de către CEE și NATO a relației cu România, mai ales după 13 – 14 iunie 1990, România a încercat să păstreze un echilibru în relațiile cu principalii actori geopolitici ai momentului, implicit cu Uniunea Sovietică aflată în profunde transformări politice interne și constituționale. Volumul intitulat Republica Moldova pe drumul suveranității și independenței (1988 – 1991) al istoricului Constantin CORNEANU, redă acest efort politico-diplomatic al României de poziționare în zona relațiilor internaționale. Totodată, volumul istoricului Constantin CORNEANU readuce în atenție și modul în care România s-a poziționat în relația cu autoritățile de la Chișinău, precum și față de efortul acestora de a dialoga cu Kremlinul în contextul reformării Uniunii Sovietice. Volumul Republica Moldova pe drumul suveranității și independenței (1988 – 1991) reconstituie momentele de afirmare a identității naționale românești în spațiul dintre Prut și Nistru, de afirmare a idealurilor politice și culturale ale românilor basarabeni, felul în care a fost gestionată relația cu minoritățile rusofone în lupta pentru afirmarea identității lingvistice, bătălia pentru limba română și nu numai. Un subcapitol al cărții este dedicat discutării controverselor născute în spațiul public, politic și istoriografic privind rolul și locul României în efortul Republicii Moldova de proclamare a independenței pe 27 August 1991, poziției președintelui României, Ion Iliescu, precum și a MAE de la București față de evenimentele aflate în desfășurare la Chișinău. Referitor la aceste lucruri, istoricul Constantin CORNEANU concluzionează:  «Având în vedere evoluțiile politice interne de la Chișinău după alegerile prezidențiale din decembrie 1991, precum și afirmarea stataliștilor din Republica Moldova în detrimentul unioniștilor, textul de amintiri al ambasadorului Aurel Preda amplifică scenariile conspiraționiste în detrimentul analizei de substanță a unui fenomen politic desfășurat în condiții politice internaționale complexe și aducătoare de nebănuite primejdii». (…) Destrămarea Uniunii Sovietice și apariția Comunității Statelor Independente (CSI), drumul Republicii Moldova spre CSI, începutul războiului din Transnistria (1992) și sprijinul politico-diplomatic al României, bătălia politico-diplomatică în jurul Tratatului politic de bază dintre România și Republica Moldova după 1992, precum și cea pentru recunoașterea și afirmarea existenței Mitropoliei Basarabiei fac obiectul analizei autorului volumului, relevând astfel complexitatea «chestiunii basarabene» în economia existenței și securității statalității românești de pe ambele maluri ale Prutului”, menționează prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE în Cuvântul Înainte al volumului.