Proclamarea independenței Republicii Moldova, în urmă cu 30 de ani, precum și apariția celui de-al doilea stat românesc independent „pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop”, reprezenta „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, după cum se menţiona în Declaraţia Guvernului României de recunoaştere a independenţei Republicii Moldova din 27 august 1991.

Și, totuși…ne reamintim, după trei decenii, că în contextul evenimentelor din spaţiul dintre Prut și Nistru, Institutul de Cercetări Social-Politice al CC al PCM a dat publicităţii un sondaj de opinie, la 17 iulie 1990, în care se investiga atitudinea populaţiei faţă de perspectiva unei uniri cu România. La întrebarea „Ce atitudine aveţi faţă de afirmaţiile cu privire la unirea RSSM cu România?”, 82,5% au declarat că nu susţin aşa ceva, 7,5% susţin unirea şi 9% au refuzat să răspundă. În continuarea chestionarului, 52% doreau o republică suverană în cadrul federaţiei înnoite a URSS, 42% vroiau o republică moldovenească independentă şi 5% o republică moldovenească în componenţa României.

Unirea dintre Republica Moldova şi România avea să devină, pe măsura curgerii evenimentelor în spaţiul dintre Prut şi Nistru, un ideal de neatins, o iluzie pentru unii dintre contemporani. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicolae Țâu, i-a mărturisit ambasadorului României la Chișinău, Ion Bistreanu, în toamna anului 1992, cu referire la celebra declarație a președintelui Mircea Snegur din Parlamentul României (12 februarie 1991), respectiv „să ne ţinem de neamuri”, următoarele: „«Nu aţi înţeles nimic, voi românii, atunci când pre­şedintele Snegur a zis să ne ţinem de neamuri”. Peste ani, Mircea Snegur avea să declare într-un interviu că elita politică de la Chişinău nu dorea să realizeze unirea cu România. „Noi n-aveam de gând să ne unim cu România. Lucrul acesta trebuie să-l ştie toţi. Prea multe presupuneri se fac în jurul acestei chestiuni”, avea să mărturisească Mircea Snegur.

La trei decenii de la acea clipă unică și irepetabilă…există o imensă așteptare, încă!

________________________________

 * Editorial publicat în numărul 8 (20)/2021 al revistei Enigmele Istoriei