Nu întâmplător, sărbătoarea Zilei Culturii Naţionale din data de 15 ianuarie corespunde zilei de naştere a lui Mihai Eminescu, cel mai de seamă poet al românilor a cărui creaţie artistică reprezintă o culme la care a ajuns spiritualitatea românească. Aşadar, la început de an, în data de 15 ianuarie, nu mai celebrăm doar ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, ci şi ziua în care instituţiile de cultură şi oamenii de cultură se întrec în a organiza manifestări cultural-artistice dedicate Zilei Culturii Naţionale. În ţara noastră, începând cu anul 2010, iar în Republica Moldova, începând cu anul 2013, data de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale. Din multitudinea de evenimente culturale organizate în acestă zi, din acest an, s-a remarcat vernisajul prilejuit de expoziţia artistului basarabean Ghenadie Jalbă. Astfel, Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova şi Ambasada Republicii Moldova în România, a organizat în data de 15 ianuarie 2015, în spaţiile medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei personale de pictură a artistului Ghenadie Jalbă, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova.

Cultura este poate cel mai sensibil canal de comunicare, de conservare a specificităţii naţionale şi de reafirmare a identităţii româneşti. Evenimentul, o continuare a seriei de manifestări culturale ce se desfăşoară între aceste instituţii care au ca scop promovarea culturii naţionale, dar mai presus decât atât, cum este şi firesc, stabilirea unei relaţii, durabilă în timp, de prietenie şi apropiere între cele două state, a prilejuit întâlnirea cu oameni de seamă ai culturii naţionale. Nu este uşor să recreezi o legătură solidă după o lungă perioadă de timp istoric în care cele două spaţii culturale au fost divizate şi profund marcate de mentalităţi diferite, de tensiuni politice, de discontinuitate, de răstălmăcire şi mistificare a unor fapte istorice (cu toate că între artişti, nu este neapărat nevoie de o deschidere politică pentru a-şi exprima libertatea emoţională, spirituală sau artistică). Este necesară reîndodarea punctelor de ruptură, dezvoltarea unei conştiinţe a schimbării, eliberată de tensiuni şi polemici de prisos.

Discursurile oaspeţilor din Republica Moldova şi ale gazdelor din România s-au concentrat atât pe necesitatea de a pune în lumină opera artiştilor din Republica Moldova şi România, cât şi pe importanţa susţinerii fenomenului artistic, pentru a înlătura, pe cât posibil, izolarea culturală pe care uneori oamenii de creaţie o resimt. Este relevant faptul că după răsturnările sociale şi politice, precum şi a constrângerilor din cauza cărora artiştii au avut de suferit în ultimii ani, astfel de momente culturale au căpătat, şi tind să o facă în continuare, o însemnătate mult mai mare, durabilă şi diversificată. Cu prilejul deschiderii vernisajului expoziţiei pictorului Ghenadie Jalbă, directoarea Muzeului Naţional Cotroceni, Adina Renţea, a menţionat: Astăzi, în baza unui parteneriat care a împlinit deja doi ani, între Muzeul Naţional Cotroceni şi Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, avem ocazia să avem printre noi expoziţia personală a domnului Ghenadie Jalbă, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. O primă expoziţie personală la Bucureşti, de-a lungul unei cariere impresionante ce însumează peste 150 de expoziţii în Republica Moldova, în România, în întreaga Europă, în lume. Este un artist care a fost alături de o serie de tabere de creaţie, simpozioane pentru multe din muzeele din România. Ni s-a părut un lucru firesc în evoluţia artei contemporane din Republica Moldova şi din România, ca în această seară să-l avem invitat, într-o zi cu totul specială pentru ambele ţări, pe artistul din Chişinău. Acest parteneriat între cele două instituiţii a fost posibil cu ajutorul excelenţei sale, domnul ambasador Iurie Reniţă. Un schimb cultural între două muzee n-ar putea aduce decât un plus de valoare istoriei şi culturii noastre naţionale. Am demarat atunci un proces care a ajuns deja în al treilea an, un proces constructiv de colaborare culturală, şi mă bucur să spun că din România, Muzeul Naţional Cotroceni a fost singura instituţie de cultură, până în prezent, care a dus pe simezele Muzeului Naţional de Artă al Republicii Moldova, de la Chişinău, o expoziţie. S-a întâmplat anul trecut, ecourile au fost extrem de favorabile. Demersul nostru va continua! Am construit împreună şi sper ca demersul nostru să fie continuat şi lucrurile să nu se oprească aici.

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, a declarat: Trebuie să recunosc că evenimentul de astăzi se produce în contextul unor evenimente majore şi sub steaua călăuzitoare a poetului nepereche, a poetului nostru naţional, a poetului tuturor românilor, Mihai Eminescu. Cred că domnul Jalbă este într-un fel fericit că a reuşit, cu sprijinul doamnei director general Adina Renţea, să organizeze această expoziţie, anume în această zi, şi de ziua Culturii Naţionale. De altfel, acest eveniment important, este consemnat şi la Chişinău, şi la Bucureşti. Este vorba de o sincronizare a acţiunilor, deopotrivă asemeni evenimentelor din 31 august dedicate limbii noastre cea română. Este foarte bine că reuşim să ne sincronizăm acţiunile pe multiple dimensiuni, cea culturală, evident, având o prioritate absolută în virtutea comuniunii noastre culturale, lingvistice şi istorice. Profit de ocazie şi îi mulţumesc doamnei director Adina Renţea pentru extraordinara receptivitate, dar şi pentru eforturile enorme pe care le-a depus şi le depune în continuare pentru a consolida, într-o manieră concretă, relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău, prin dimensiunea culturală. Este tocmai mesajul de care avem cu toţii nevoie, acţiuni concrete care ne demonstrează că împărtăşim aceleaşi valori naţionale, valori comune. Mulţumesc şi domnului director Zbârnea care este un foarte bun cunoscător al culturii şi al artei de pe cele două maluri ale Prutului, şi care e prezent aici, la Bucureşti, într-un mod firesc. Vine la Bucureşti ca la dumnealui acasă. Este şi firesc să se producă aceste evenimente într-o atmosferă de deplină înţelegere şi receptivitate. Maestrului Jalbă nu-mi rămâne decât să îi doresc la mai mult şi la mai mare şi să mă bucur de faptul că prin generozitatea Muzeului Cotroceni  i s-a ivit această extraordinară posibilitate de a-şi expune arta, mai ales că este prima expoziţie personală, aici, la Bucureşti, la Muzeul Cotroceni unde sălăşuieşte cultura, arta şi frumosul.

Directorul Muzeului Naţional de Artă al Republicii Moldova, Tudor Zbârnea, mărturisea: Suntem foarte onoraţi să expunem în acestă instituţie de prestigiu a ţării. Este unul dintre proiectele noastre comune, aşa cum spunea şi doamna director Adina Renţea. Trebuie să vă mărturisesc că am găsit în Muzeul Naţional Cotroceni  poate cel mai sigur sprijin pe care l-am fi putut avea de aici, din ţară, dintre cele două instituţii muzeale, pentru că prima expoziţie de patrimoniu, pe care am încercat să o aducem în repetate rânduri  a fost cea pe care am primit-o de aici, de la Cotroceni. A fost un efort mare pentru Muzeul Cotroceni, dar şi o bucurie pentru iubitorii de Artă de la Chişinău, deoarece clasica culturii româneşti era aşteptată de mult, în special de instituţiile de învăţământ, de cei care trebuie să cunoască reperele noastre naţionale. Este şi o bucurie, şi nu este o coincidenţă, presupun, să deschidem  acestă expoziţie de Ziua Culturii Naţionale. Eu am participat la acele modificări de idei, de gânduri de a stabili Ziua Culturii Naţionale din Basarabia, într-o oarecare zi, şi am optat pentru 15 ianuarie. Sigur, Mihai Eminescu este simbolul culturii noastre naţionale, dar în primul rând pentru că acestă zi era deja instituită aici, în România, şi când am fost întrebat de Ministru de ce insistam aşa de mult, i-am răspuns: Pentru că avem apartenenţă la cultura română şi că acestă zi este sărbătorită în România. După mai multe dezbateri, sigur am fost sprijinit şi de politicieni,  pentru că urma ca avizul nostru să plece către Comisia de Cultură din Parlamentul de la Chişinău, s-a decis ca acestă zi să fie tocmai 15 ianuarie. Deocamdată este Ziua Naţională a Culturii, dar ea va deveni Ziua Culturii Naţionale pentru că şi la Chişinău noi discutăm în aceste zile despre acestă idee, pentru că ar fi firesc să fie aşa. Acestă expoziţie am gândit-o pentru un artist care este unul dintre cei care sprijină întregul  mediu artistic din Basarabia, un artist care nu se gândeşte doar la sine, trăieşte cu întreaga comunitate, începând cu  anii ’80 a pătruns în primele rânduri, Ghenadie Jalbă fiind şcolit în Şcolile foarte serioase de la Moscova. Ghenadie Jalbă care este un artist cu o pictură  gravă, trebuie observat că are şi o căldură excepţională în pânzele sale, este un artist care se apropie cu sinceritate de ceea ce face, intră în anumite idei pe care le aduce în faţa publicului într-o manieră vizuală. Este un artist care mereu este în căutare de sine, un artist care mereu gândeşte şi trăieşte prin pictură şi pentru pictură. Eu sper să se bucure şi bucureştenii de truda acestui artist, şi el sunt sigur că este foarte bucuros că a ajuns cu o expoziţie la Bucureşti, într-o instituţie de mare prestigiu dintre muzeele din ţară.

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Petru Lucaci, referindu-se la pictorul Ghenadie Jalbă, şi la relaţia cu acesta, a menţionat: Ne-am cunoscut la Chişinău, la Bienala de Pictură  pe care o  organizează, şi de atunci am fost impresionat de faptul că la Chişinău se poate organiza o Bienală de anvergura pe care am găsit-o acolo. Este un lucru impresionat şi îl felicităm pentru aceasta. Artiştii basarabeni sunt de altfel conectaţi la spaţiul cultural şi românesc, şi internaţional. Dacă vă uitaţi în CV-urile lor, veţi vedea că există o mobilitate impresionantă pentru spaţiul pe care noi îl credeam izolat. Era de neconceput acum câţiva ani să apară într-o sală de expoziţii teme ca cele pe care le avem acum în faţă, reprezentând biserici etc. Este o schimbare majoră, şi, desigur acest spaţiu internaţional flexibil şi accesul la democraţia contemporană este benefic pentru toţi. (…) Suntem într-o zi cu totul specială, şi pentru că este Ziua Naţională a Culturii, şi ştim cu toţii, cultura este cea care dă identitate unui popor. Este o şansă de apropiere şi de identificare a unui potenţial, în diversitatea exprimărilor.

În finalul manifestării, pictorul Ghenadie Jalbă a declarat: Mă bucură că în această zi sunt alături de dvs., aici, la Bucureşti, nu oriunde, ci chiar în Muzeul Naţional Cotroceni. Este o deosebită onoare, pentru mine ca artist, şi ca om, ca cetăţean, să prezint atât cât am reuşit eu să fac. Poate nu sunt cele mai bune picturi ale mele, am venit cu ceea ce am considerat că pot expune la ora actuală, aici, în acest superb interior. Mă bucur pentru ceea ce s-a spus despre mine şi aş vrea ca măcar să fie jumătate adevărat! Vă mulţumesc! Transmit dvs. şi colegilor care se află aici, un salut colegial, frăţesc din partea artiştilor care se află la Chişinău şi din partea mea personal. Vreau să spun că nu ştiu cum m-aş fi putut eu afla aici dacă nu ar fi fost două persoane cărora vreau să le mulţumesc într-un mod deosebit, într-un mod aparte, doamnei director Adina Renţea şi dl. director de la Muzeul Chişinău Tudor Zbârnea, care-mi este şi prieten. Acestă colaborare între muzee şi faptul că am fost şi eu cumva, în calitatea mea de preşedinte şi artist, acolo, la Chişinău, în acele evenimente care s-au petrecut, iată că mă prezint şi aici, la Bucureşti, ca artist. Este şi o responsabilitate şi o plăcere de suflet, este şi o bucurie. Emoţiile mă gâtuie…sunt onorat să fiu aici în acestă zi deosebită, 15 ianuarie, data pe care întotdeauna am sărbătorit-o, chiar şi atunci când nouă, de dincolo, nu prea ni se permitea.  

Expoziţia, prin cele 48 de picturi expuse pe simezele Muzeului Naţional Cotroceni, dezvăluie „episoade” din îndelungata şi laborioasa muncă a pictorului Ghenadie Jalbă. Ne sunt devoalate gândurile, imaginile, ideile, interpretările sau stările sufleteşti ale artistului, prin transpunerea pe pânză a acestor subiecte variate. Un alt fel de a vedea, un alt fel de a-şi da frâu liber imaginaţiei. Ghenadie Jalbă a dăruit ţării sale o pagină de artă românească, în fond, o pagină de artă universală, o impresionantă conversaţie fără cuvinte.