Peste puține zile, pe 2 martie, vom aniversa 90 de ani de la nașterea unei personalități extrem de complexe, omul…care nu a luat nimic după retragerea sa din viața politică, însă a oferit enorm omenirii, Mihail S. Gorbaciov. Considerat de mulți dintre contemporanii săi din viața politică sovietică/rusească, și nu numai, ca fiind artizanul celei mai mari catastrofe geopolitice a secolului XX, respectiv prăbușirea Uniunii Sovietice și dispariția ei ca actor major al scenei relațiilor internaționale, Mihail S. Gorbaciov a fost, totuși, artizanul perestroikăi care „ne-a dăruit şi ne-a spulberat multe speranţe”.

Referindu-se la perestroika, Mihail S. Gorbaciov mărturisea: „Ceea ce a motivat principiile perestroikăi a fost credința că, primind libertate, oamenii sovietici vor dovedi spirit inovator și energie creatoare”. A fost el un agent de influență al Occidentului, recrutat de către CIA, după cum a sugerat, mai mult sau mai puțin discret, generalul Vladimir A. Kriucikov, președintele KGB, în 1991? Sau un vizionar?

În perioada studenției, Mihail S. Gorbaciov va lega o mare prietenie, una aparte, cu doi tineri intelectuali, respectiv Zdeněk Mlynář (viitor adept al reformelor lui Alexander Dubček din 1968) și Vladimir Liberman, un intelectual care va intra în anii următori în conflict cu linia PCUS, din cauza gândirii sale neortodoxe și pătrunzătoare. Secretarul general al PCUS avea să fie înconjurat de un grup de consilieri, cunoscuți la Moscova sub denumirea de „praghezii”. Membrii acestui grup trăiseră și lucraseră la Praga în perioada 1965-1968, în calitate de colaboratori ai revistei Problemele păcii și ale socialismului. „Acest lucru demonstrează că încercările de reformă din Cehoslovacia au influențat și au schim­bat politica Uniunii Sovietice chiar și după invazia Armatei Sovietice în această țară”, va consemna jurnalistul Gerd Ruge.

Mihail S. Gorbaciov a avut drept obiectiv primordial modernizarea, iar nu destructurarea sistemului comunist, însă dezbaterile purtate în cercul intimilor secretarului general au dus la concluzia că numai o deschidere a sistemului politic prin democratizarea instituțiilor și acceptarea ideii unui stat de drept pot garanta succesul reformelor economice preconizate inițial.

În pofida ezitărilor, nehotărârilor și greșelilor sale, politice și nu numai, Mihail S. Gorbaciov este omul care a renăscut speranțele și, mai apoi, ne-a dăruit…Libertatea, mai ales nouă celor din Est!

__________________________________

* Editorial publicat în numărul 2 (14)/2021 al revistei Enigmele Istoriei