Basarabia va redescoperi Europa înainte să regăsească România,

căci de România nu s-a lepădat niciodată!

Vladimir BULAT

În dorinţa de a recupera şi a aduce la lumină însemne ale creativităţii pictorilor români şi basarabeni, de a le face şi mai cunoscute şi de a le promova în rândul valorilor de interes universal, Casa de Licitaţii Artmark a organizat vernisajul unei expoziţii cu opere de artă românească şi basarabeană şi, mai apoi, o licitaţie în data de 12 iunie 2012, prima licitaţie internaţională desfăşurată în sistem duplex Bucureşti-Chişinău. Bucuria de a descoperi  unele dintre cele mai frumoase şi originale  lucrări, care nu doar că au supravieţuit, dar şi-au păstrat şi prospeţimea, nu poate să lase indiferent pe iubitorul de artă, de frumos. Leonid Grigoraşenco, Mihail Grecu, Idel Ianchelevici, Moisey Gamburd, Theodor Kiriacoff Suruceanu, Igor Vieru, Valentina Rusu Ciobanu, Miliţa Petraşcu, Nicolae Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu sau Camil Ressu reprezintă nume care semnează picturi celebre şi pe care istoria artei le-a consemnat pentru eternitate, iar publicul bucureştean le-a admirat în acest început de vară.

Expoziţia a oferit publicului adevărate capodopere care au satisfăcut chiar şi pe cel mai exigent ochi. Privitorul care a  zăbovit cu atenţie asupra acestor pânze, a fost captivat de bogăţia de culori, în care desluşeşte o deplină legătură sufletească a autorului cu tema pe care a tratat-o. Este un fapt neîndoielnic că între România şi Republica Moldova există legături şi de ordin cultural, astfel încât reperele comune sunt observabile şi în unele lucrări aparţinînd pictorilor basarabeni. Amalgamul de tradiţii, determinantele istorice, politice, culturale şi artistice au contribuit la naşterea unei arte de o incontestabilă originalitate, fie că este vorba despre pictură sau despre sculptură.

Timp de aproximativ două săptămâni, Bucureştiul şi Chişinăul au fost conectate la aceeaşi emoţie născută de un remarcabil proiect cultural care relevă, astfel, evoluţia unui univers artistic comun, după cum opina şi Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău. Proiectul cultural s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat, şi al soţiei acestuia, Sanda Filat, cu sprijinul Ambasadei României în Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, al Muzeului Naţional de Artă al Republicii Moldova şi al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Într-o primă etapă a acestui proiect, publicul din Chişinău a avut bucuria să participe la vernisarea unei expoziţii, însumând selecţia a 200 de opere de artă românească şi basarabeană. Vernisajul expoziţiei, găzduită, mai apoi, de către Casa de Licitaţii Artmark, a avut loc în data de 2 iunie a. c., la hotelul Leogrand din Chişinău, iar aprecieri asupra evenimentului au fost făcute de către Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Alexandru Bâldea, directorul Casei de Licitaţii Artmark, Tudor Zbârnea, directorul Muzeului de Artă al Republicii Moldova, precum şi de către criticul de artă Vladimir Bulat.

La Bucureşti, vernisajul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova în România, în data de 6 iunie 2012. Deschiderea expoziţiei a avut loc la Palatul Cesianu-Racoviţă, iar la vernisaj au luat cuvântul Excelenţa Sa Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România, Alexandru Bâldea, directorul Casei de Licitaţii Artmark, Ruxandra Garofeanu, preşedinte al Fundaţiei Culturale Art Society, Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Victor Opaschi, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc.

Evenimentul special organizat de către Casa de Licitaţii Artmark reprezintă o dovadă a faptului că „atunci când există dorinţă şi interes comun”, în opinia E. S. Dl. Iurie Reniţă, se pot rezolva foarte multe lucruri. „Nume precum Grecu, Vieru, Arbore fac parte din pleiada acelora care au redat caracterul multicultural al regiunii, regiune ce a oferit personalităţi de seamă din domeniul cultural”, a menţionat ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti în alocuţiunea rostită cu acest prilej. De asemenea, E. S. Dl. Iurie Reniţă a remarcat importanţa unor evenimente de acest gen „pentru promovarea valorilor culturale şi sprijinirea unei pieţe de artă în Republica Moldova, dar şi a întâlnirii artiştilor de peste Prut cu artişti români pe tema valorilor care ne definesc şi ne leagă”. Expoziţia a evocat istoria culturală comună a celor două spaţii geografice, îngăduind privitorului să-şi facă o idee cât mai exactă despre caracteristicile artiştilor basarabeni. Sperăm că nu este ultima expoziţie în care ni se vorbeşte în culori despre acest ţinut, despre legăturile foarte vechi dintre artiştii de pe cele două maluri ale Prutului, aceasta fiind în fond, o încercare de a aşeza în cadrul lor firesc capodopere universale ale picturii.

Selecţia operelor de artă vernisate la Casa de Licitaţii Artmark, realizate de către importanţi creatori din spaţiul basarabean şi cel românesc, a avut drept criteriu principalele direcţii şi curente din arta ultimului secol şi jumătate, prin urmare entuziaştii artei din România şi Republica Moldova au avut ocazia să admire atât artişti prestigioşi ai trecutului, cât şi artişti valoroşi din perioade recente ale artei culorii. După cum remarca şi criticul de artă Vladimir Bulat, arta din spaţiul basarabean este supusă diversităţii de stiluri, marilor curente şi idei estetice ale Europei. Mulţi dintre artiştii prezenţi prin capodoperele lor în Casa de Licitaţii Artmark, au studiat fie la Moscova, Sankt-Petersburg, München sau Paris, detaşându-se însă fiecare prin stilul propriu cu care au contribuit la formarea artei basarabene.

Artiştii din Republica Moldova au suferit diverse influenţe, adesea contradictorii, amestec din care a rezultat un tip de pictură cu o originalitate proprie. August Baillayre, pictor-scenograf în perioada 1924-1929, Theodor Kiriacoff-Suruceanu, unul dintre cei mai străluciţi discipoli ai acestuia din urmă, Nina Arbore, artistă de origine basarabeană, care a trăit în România, dar care s-a format la München, unde a studiat desenul şi tehnicile gravurii, dar şi la Paris, făcând parte din ultima promoţie a şcolii de pictură a lui Matisse, Mihail Grecu, un inovator în domeniul picturii, Leonid Grigoraşenco, care s-a remarcat prin diversitatea preocupărilor sale de creaţie, Igor Vieru, care s-a impus, în special prin tablouri cu temă rustică, Miliţa Petraşcu, considerată cea mai importantă femeie-sculptor, poate şi datorită faptului că a fost elevă a lui Constantin Brâncuşi, în al cărui atelier din Paris a lucrat pentru o vreme, Idel Ianchelevici, care a avut de asemenea o strălucită carieră în domeniul artelor frumoase după studii la Şcoala de Arte Frumoase din Liège etc. Semnături care ne-au dăruit atâta frumuseţe, atâtea culori şi nuanţe, care ne-au îmbogăţit sufletul şi ne-au fermecat ochiul, nu numai în acest început de vară cu parfum de tei, ci dintru început pentru viitor. Artişti basarabeni, artişti ai unui spaţiu cultural şi spiritual ce continuă să fascineze şi să tulbure sufletele semenilor însetaţi de iubire şi frumos. Admiratorii artelor frumoase au avut ocazia, poate unică şi irepetabilă, de a privi, astfel, lucrări inedite provenite din colecţii particulare din România într-un eveniment care a trecut dincolo de semnificaţia unui simplu vernisaj şi care a avut meritul de a prezenta publicului român o identitate artistică puternică, după cum menţiona secretarul de stat Victor Opaschi în alocuţiunea sa. Clasificarea şi descrierea operelor rămân în grija criticului de artă, însă, noi, iubitorii frumosului am trăit o emoţie aparte datorită farmecului pe care l-au exercitat aceste picturi unice. Cu această ocazie, am descoperit că în pofida vicisitudinilor de tot felul, a pătimirilor de peste 200 de ani, arta născută în spaţiul dintre Prut şi Nistru relevă constante ale sufletului românesc, ale vechilor tradiţii care s-au îngemănat cu influenţe recente ce şi-au dat întâlnire pe acest pământ străvechi, modelat secole întregi de cursul istoriei, dar care şi-a păstrat etnicitatea şi frumuseţea tulburătoare.

În pofida faptului că picturile artiştilor basarabeni nu au fost extrem de numeroase, expoziţia de la Casa de Licitaţii Artmark ne-a permis să descoperim artişti valoroşi ai universului plastic din Republica Moldova şi de pretutindeni. Exponatele au putut fi achiziţionate în cadrul Licitaţiei de Vară 2012, eveniment care a reunit participanţi din Chişinău şi Bucureşti. Pentru prima dată, licitaţia de artă s-a desfăşurat, simultan, în cele două ţări, pe data de 12 iunie, la Palatul Republicii din Chişinău, iar în Bucureşti la J. W. Marriott Grand Hotel. Cei care au trecut pragul Casei de Licitaţii Altmark au descoperit un univers artistic comun, o identitate artistică puternică şi au trăit o emoţie aparte.