Liderii  partidelor pro-europene de la Chişinău continuă să adâncească criza politică şi economică de la Chişinău, prin indecizia de a forma o noua coaliţie care să dea stabilitatea necesară formării unui nou cabinet, după eşecul lamentabil al alianţei PLDM-PDM-PCR, în susţinerea cabinetului minoritar condus de Chiril Gaburici.

Dincolo de interesele şi orgoliile liderilor PLDM, PDM şi PL în joc se află stabilitatea economică a Republicii Moldova care este dependentă de finanţarea şi de fluxurile de capital asigurate de UE în contextul în care Federaţia Rusă în ultimii doi ani şi-a retras masiv banii din economia moldavă. Analizând jocurile de imagine pe care le fac liderii partidelor pro-europene după alegerile locale care nu au marcat un triumf al acestora ci o regrupare a forţelor putiniste pe sectorul de electorat anti-UE, situaţia este departe de a fi tranşată. Mesajul transmis de liderii UE politicienilor moldoveni de a combate corupţia, de pune în practică o serie de reforme structurale necesare în modernizarea statului moldovean  şi de a reforma Justiţia  nu a avut nici un efect în aceste şase luni de combinaţii politice între PLDM, PDM şi PCRM care au adus la căderea cabinetului minoritar Gaburici şi implicit  la sistarea banilor europeni destinaţi Chişinăului până în toamnă. ”Decizia noastră în acest moment este de a îngheţa suportul bugetar. Uniunea Europeană îşi doreşte să vadă formată, cât mai curând, o coaliţie de guvernare, iar noul guvern să contacteze imediat Fondul Monetar Internaţional pentru a solicita un nou acord de finanţare. În acest moment, aşa cum se ştie deja, ţinem cont de două aspecte: criza bancară şi stabilitatea macrofinanciară a ţării”, a declarat şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, potrivit Jurnal tv.md.  Potrivit înaltului oficial comunitar, banii comunitari destinaţi Chişinăului vor ajunge în visteria statului moldav în momentul în care va exista un guvern capabil să negocieze un acord de împrumut cu FMI şi să găsească o soluţie la criza din sistemul bancar. În ecuaţia politică de la Chişinău se află la mijloc o finanţare de circa 40,7 milioane de euro din partea UE pentru reformarea Justiţiei şi implicit a statului moldav care depinde strict de ce vor pune în scenă tripleta Filat-Lupu-Ghimpu în toamnă, când situaţia ar putea să fie delicată, ca urmare a situaţiei economice din Transnistria şi a situaţiei de pe frontul din Donbass, care ar putea să dea apă la moară forţelor pro-putiniste din Moldova la instabilitate în oraşele, pe care acestea le controlează în urma alegerilor locale recent încheiate.

Banii comunitari, vitali pentru stabilitatea statului moldovean

La rândul său, fostul premier Iurie Leancă a avut o reacţie dură îndreptată împotriva liderilor majorităţii PLDM-PDM-PCRM care au dus Moldova către un blocaj politic şi financiar extrem de periculos pentru stabilitatea ţării, fără banii de la UE. „Este prima dată, după 2009, când ţara noastră se află într-o astfel de situaţie ruşinoasă, care reflectă modul dezastruos în care a fost gestionată guvernarea după formarea majorităţii parlamentare PLDM-PD-PCRM. Încă de la formarea acestei guvernări am spus că ea este una sortită eşecului, menită să acopere frustrările unora şi interesele de grup, că înţelegerile politice ascunse care s-au făcut după alegerile parlamentare din noiembrie 2014 vor scoate Republica Moldova de pe calea europeană”, a scris fostul premier moldovean în pagina personală de facebook. În opinia sa, pentru prima dată Chişinăul nu va primi asistenţa financiară din partea UE în cadrul programului „mai mult pentru mai mult” de aproximativ 30 de milioane de euro. În lipsa unor poziţii oficiale din partea liderilor actualei majorităţii politice de la Chişinău (PLDM-PDM-PCRM) visavis de mesajul transmis de liderii UE prin sistarea finanţărilor comunitare, scena politică moldavă pare că a intrat în vacanţă şi se pregăteşte pentru o toamnă fierbinte unde lupta pentru împărţirea puterii va isca noi conflicte, fără mediere externă. În acest sens, analistul politic Bogdan Ţârdea este de părere că partajarea ministerelor şi instituţiilor guvernamentale între PD, PLDM şi PL ar putea provoca noi conflicte între membrii viitoarei coaliţii. „Acum scopul lui Vlad Plahotniuc e să-l strivească pe Vlad Filat, pentru ca el sa-i cedeze lui Ghimpu ministere care fuseseră înainte a PL-ului. Nu m-aş mira să cedeze chiar şi vama sau alte instituţii care au rulaj financiar. Deci, presiunea acum e anume asupra lui Filat, ceea ce va produce inevitabil clivaje. Nu m-aş mira chiar de un nou război politic în toamnă”, a precizat Ţîrdea, în cadrul unui interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”, citat de Noi.md. Potrivit acestuia, cea mai plauzibilă variantă de coaliţie care se configurează în prezent este cea în formatul PD-PLDM-PL, cu implicarea PCRM de pe poziţii constructive care ar putea avea girul partenerilor euro-atlantici ai Moldovei. “Chiar dacă PD s-ar simţi mai confortabil într-o alianţă cu PCRM, lipsa banilor va împinge această formaţiune spre o coaliţie cu PL. Cel mai probabil, Mihai Ghimpu va renunţa la revendicările sale legate de procuror din exterior. Admit că şi la pretenţiile asupra Ministerului Transportului se va crea înţelegerea”, a adăugat politologul moldovean. În schimb,  analistul  Corneliu Ciurea consideră că PL-ului îi va prinde bine un rol de opoziţie, dar în componenţa coaliţiei, iar acest lucru va ajuta cele trei partide să ajungă mai uşor la o înţelegere. „Este cam la suprafaţă că se va ajunge la un consens. Procurorul va fi o persoană din republica Moldova, chiar dacă PL insistă pe altceva. Asta este începutul procesului de negocieri, când fiecare parte îşi formulează pretenţiile maxime, ca să facă cedări. PL va face aici cedări. PLDM şi PD la fel vor ceda şi vor acorda cu un minister sau două mai multe PL-ului. Pentru că acum nu mai contează procesul, ci poziţiile de principiu. PL îşi va asuma rolul de opoziţie în coaliţie, îşi va rezerva dreptul să critice alianţa şi în aceste condiţii nu contează numărul de ministere. Premierul va fi de la PLDM, iar speakerul va rămâne cel mai probabil acelaşi”, a conchis Ciurea. Până în septembrie, instabilitatea politică de la Chişinău va pune în plan extern într-o lumină proastă bruma de reforme structurale făcute cu sacrificii de partidele pro-europene de la Chişinău în ultimii şase ani de la debarcarea regimului comunist al pensionarului politic Vladimir Voronin. Pe de altă parte, cred că este momentul ca Bucureştiul să se implice activ în construcţia unei alianţe pro-europene în care Filat-Lupu şi Ghimpu să găsească un numitor comun în împărţirea puterii pentru ca Moldova să nu intre într-o instabilitatea prelungită pe fondul tensiunilor din Donbass şi al izolării Transnistriei.