Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Pan Halippa” București a organizat, în cursul serii de 28 iulie 2017 la Centrul Cultural al Bisericii Mărcuța din București, o un eveniment cultural – artistic dedicat sărbătoririi Imnului Național al României sub genericul Sărbătorim Ziua Imnului Național cu românii din Basarabia și Nordul Bucovinei – O împărtășanie cu simțire românească.

Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Asociația Stindard, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Asociația Profesională de Geografie Ecologie și Turism „Destin Geografic”, Universitatea Spiru Haret, Societatea Pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina și Protoieria 2 Capitală – Parohia Mărcuța.

Cu acest prilej, președintele Consiliului-Director al AESGS „Gheorge I. Brătianu”, dr. Constantin CORNEANU a conferențiat asupra rolului și locului Imnului Național al României în evoluția istorică a neamului românesc și-a statalității acestuia. Totodată, au rostit alocuțiuni Marian CLENCIU, președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), dr. Mădălina-Teodora ANDREI, președinta Filialei „Pan Halippa” București a ACPBB, precum și dr. Otilia POP-MICULI, etnomuzicolog. Cantautorul Marcel ANGHEL a delectate asistența cu un recital de melodii religioase și patriotice dedicat clipei și trăirilor sufletului românesc. Totodată, un grup de elevi ai Școlii Populare de Artă din Cernăuți, condusă de compozitorul și dirijorul Iurie LEVCIC, au susținut un recital.

Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. În 1862 a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Valahiei cu Moldova. Câştigătorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hübsch cu piesa Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnnitor. Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria Imnul regal, care devenea imnul de stat al României, fiind intonat pentru prima dată în 1884. Acordurile lui s-au auzit în România până în 1947. Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii Revoluţiei Române de la 1848 – 1849. Poemul lui Andrei Mureşanu, intitulat Un răsunet, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei Române de la 1848 – 1849, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu-Vâlcea, aşa cum este cunoscut.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susţinea că el a fost cel care i‑ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independenţă (1877 – 1878), Primul şi Al Doilea Război Mondial. În ziua revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii au început să îl cânte, deşi mulţi dintre ei numai ştiau versurile.

În timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, imnul s-a înălţat pe străzi, mai întâi la Timişoara în 16 decembrie 1989, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, de la „pean”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei Franceze. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4, şi 11. Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneşti (Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial ori Revoluţia Română din Decembrie 1989) au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către „Deşteaptă-te române!”.